Iartă și iartă

Potrivit cititorului nostru, „iartă” este corect, „iartă” nu este - dar „eliberează” este corect, „emite” nu este.

Cititorul nostru pe nume János întreabă:

Dragă Nyest, pentru una dintre postările FB, ai scris: "Te-ai putea ierta mai devreme?" În această legătură, aș întreba că iartă și iartă sunt la fel? Pentru mine, cumva un lucru rău poate fi iertat și nu iertat, dar ceva poate fi iertat și nu iertat. de exemplu, poluant, stoc etc. Pare două cuvinte foarte diferite la început, dar altele s-ar putea să nu fie așa. De exemplu, nu știu despre iertare.

Ei bine, cititorul nostru are dreptul de a simți ceea ce simte. Cu toate acestea, faptul că în unele termeni nici el nu simte diferența, ridică doar suspiciunea că s-ar putea să nu existe nicio diferență de sens între cele două figuri.

Dicționar istorico-etimologic al limbii maghiare doar emite conține un cuvânt cheie, deși este afișat scuze versiunea de formă, de asemenea. Dicționarul nu face diferența între semnificațiile celor două variante, cred că fiecare poate apărea în sensurile 1. „iartă”, 2. „dă undeva” și 3. „dă drumul”. Conform dicționarului, cuvântul este de origine turcă veche, adică „gol, eliberează, eliberează”, ar fi putut fi, dar apare și sensul „iartă”. emite forma originalului (dar că scuze de ce a apărut figura, nu este menționată).

Reguli de ortografie maghiară în partea de dicționar a Dicționar de ortografieexclusiv în emite este inclusă forma - nici măcar nu am găsit o formă verbală în acestea. Ortografia Osiris include verbul a elibera, a elibera, a ierta forma de asemenea (dar de ex. el- obsesie renunța Nu). THE scuze nu am găsit nicio urmă a formei în niciunul dintre dicționare, deci ortografia nu permite această formă (deși, de exemplu, este acceptată de verificatorul nostru ortografic). Dar nu este nevoie să vă fie frică, deoarece aceasta nu este vina utilizatorilor de limbi străine, ci a regulatorilor de ortografie: în acest caz, chiar și educatorii de limbă subliniază că scuze utilizarea sa nu este o greșeală, chiar dacă argumentul este slab.

O întrebare interesantă este că cititorul nostru deja simte că sensul este diferit. dacă îl simțiți, nu trebuie să vă speriați, este un fenomen bine cunoscut în lingvistică. Se întâmplă adesea ca, în cazul cuvintelor folosite în mai multe forme și în mai multe semnificații, de-a lungul timpului, unele semnificații pentru una dintre forme, László Grétsy, să scrie o monografie despre divizarea cuvintelor - aceasta este în esență singura sa lucrare științifică reală. alte semnificații încep să se atașeze la o altă formă: aceasta se numește clivajnak. Un exemplu clasic de acest lucru în limba maghiară este familie si servitoare, care sunt de origine slavă și au fost inițial de cca. Înțelesul „oameni de casă” (forma lor originală comună este despre [act].

În cazul nostru, poate fi interesant să vedem cum sunt distribuite diferite figuri cu verbe diferite (adică, în sensuri diferite). Studiul nostru online a dat următoarele rezultate:

conjuncție verbală	emite	scuze
-	536000	60100
fi-	12700	815
el-	40400	8470
sus-	10100	174
Care-	22600	17000
suc-	10900	1510
pe mine-	132000	43500

Formele fără verb sunt cel mult o referință, deoarece nu știm dacă verbul are un verb în propoziția dată sau, dacă da, ce.

În fiecare caz, constatăm că a emite predomină forma - acest lucru se datorează în mod evident reglării ortografiei (probabil în vorbire există mai multe j-forma s). Cele două numere cele mai apropiate unele de altele sunt doar emite aici este și cititorul nostru j-și simte că forma este corectă - cu greu poate fi o coincidență. Pe de altă parte, a doua cea mai apropiată valoare este tocmai cea pe care o exprimă cititorul nostru j fără să mă simt bine iartă este cazul. Formele j par a fi cel mai puțin a admite (s) t si lansa apar - poate pentru că sunt relativ selectivi și cine le folosește preferă versiunea lor normativă. (În contrast, de ex. a renunța (j) t este selectiv doar în raportul său de „lansare”, în majoritatea cazurilor este probabil să apară în raportul „scoateți de la muncă, concediați”, unde, chiar dacă este oficial, nu se poate spune că este selectiv.)

Intuiția cititorului nostru pare să fie confirmată doar parțial de datele de pe net. Cu toate acestea, pot exista deja cercuri, versiuni lingvistice, unde procesul de împărțire a cuvintelor a început deja. Dacă separarea devine completă sau dacă acest proces este reprimat, va deveni clar doar în viitor. S-ar putea ca răspunsul să nu fie clar nici măcar decenii încoace.