„A mă cunoaște echivalează cu anxietatea” sau cu fețele schimbătoare ale fricii sociale

Numim anxietate socială teama că alții ne vor judeca sau ne vor evalua negativ. Acest lucru poate fi strâns asociat cu un sentiment frustrant de „Nu sunt suficient” sau „Sunt inferior”, umilință, confuzie sau chiar simptome depresive. În timp ce obișnuia să fie una dintre multele din linia problemelor psihice, cercetările americane arată că acum este a treia cea mai frecventă zonă a problemelor mentale după depresie și alcoolism. Proporția persoanelor cu fobie socială cel puțin o dată în viață a fost măsurată la aproximativ 14%.

Afectează milioane în fiecare zi din întreaga lume, dar acasă, totuși, este adesea tratată cu un far timid sau introvertit sau cu fluturări. Totuși, cel care simte zilnic simptomele anxietății sociale nu are deloc o sarcină ușoară. Persoanele cu anxietate socială experimentează de obicei următoarele situații sub un stres intens: prezentându-se altora, bâlbâind sau criticând, intrând în lumina reflectoarelor, făcând ceva pe care alții îl urmăresc, întâlnind oameni cu autoritate, majoritatea contactelor sociale, în special persoane necunoscute, vorbind în cerc într-un grup, inițierea prieteniei sau a iubirii etc.

La nivelul reacțiilor corporale, anxietatea socială poate fi însoțită de sentimente de frică, bătăi rapide ale inimii, înroșirea feței, transpirații abundente, gât și buze uscate, tremurături, dificultăți la înghițire, tremurături musculare.

„Nu vreau nimic mai bun, totuși mi-e frică să construiesc relații umane”.

Propoziții similare sunt adesea rostite de psiholog. Dar care poate fi semnificația lor? Profesioniștii disting o așa-numită formă specifică de fobie socială atunci când cineva are dificultăți în a se exprima în situații specifice, cum ar fi vorbirea în public, prezentările sau mesele. În plus, există un tip generalizat, adică acoperă o serie de situații sociale.

Și aici este propusă o abordare dimensională a problemei psihice, care acoperă măsura în care se poate manifesta în funcționarea oamenilor de la dificultăți sociale ușoare la fobie socială destul de puternică, dar diferă prin severitate în intensitatea simptomelor, calitatea vieții și întinderea a comportamentelor evitante. Acesta din urmă înseamnă ce și câte situații evită în mod conștient individul cu problema pentru a evita orice simptome neplăcute care pot apărea, omițând astfel o serie de experiențe importante și agravând gama de dificultăți sociale.

Într-un studiu american pionierat publicat acum câteva săptămâni, psihologii de la Harvard au prezentat o teorie a anxietății sociale bazată pe rețea. Potrivit acestora, boala psihiatrică a anxietății sociale nu este determinată de cantitatea de anxietate și de cât de mult anxietează un individ din timiditate, ci de cât de mult

De exemplu, dacă cineva are o dificultate serioasă în a folosi o baie comună și a întâlni oameni noi, problema este mai răspândită decât cineva care nu are nicio legătură specială între reacțiile lor în diferite situații sociale - de exemplu, dacă nu le place să mănânce în față al altora, el este încă fericit să le vorbească într-o întâlnire comună cu colegii săi.

Anxietatea socială poate crea o serie de comportamente evitante care pot face un individ să se simtă ca și cum ar fi separat de lumea exterioară printr-un gard de sârmă.

Ce să începeți cu anxietatea socială?

Terapia cognitiv-comportamentală este un instrument eficient pentru persoanele cu anxietate socială, deoarece vizează o serie de strategii cognitive. Creierul uman este capabil de învățare continuă și, prin urmare, de a schimba credințele și gândurile iraționale. Psihoterapia cu stări modificate de conștiință poate fi, de asemenea, extrem de eficientă atât în identificarea cauzelor anxietății, cât și în tratarea simptomelor.

În plus, merită să începeți terapia de grup în lupta împotriva anxietății sociale, deoarece aici puteți experimenta o experiență corectivă, adică o amintire care rescrie experiențe negative anterioare, în timpul interacțiunilor dvs. cu ceilalți membri ai grupului. Dacă există lacune în abilitățile sociale, acestea ar trebui dezvoltate și prin jocuri situaționale și alte tehnici de ameliorare a anxietății. Antrenamentul autogen și diverse exerciții de mindfulness pot ajuta foarte mult în toate acestea. Pe baza rezultatelor cercetării din SUA din 2018, este posibil să dorim să ne schițăm propria noastră hartă de rețea cu ajutorul unui expert pentru a vedea care sunt zonele sociale care ne provoacă dificultăți și unde sunt localizate hotspoturile care pot fi utilizate pentru a obține o îmbunătățire vizibilă în alte zone, de asemenea.

Deci, ceea ce este important nu este să vedem anxietatea socială ca pe o trăsătură care ne strică permanent viața, ci să facem tot ce putem pentru a înțelege natura acesteia și, de asemenea, modul în care o putem face față în propria noastră viață.