- Cine aduce mami acasă?

Prezent literar

A scris totul din adolescență și apoi a dus textul la Editura Europa, unde l-a revizuit la sfatul editorului său, László Gy. Horváth și a lui Imre Barna (care l-a considerat foarte bun, dar prea direct). De exemplu, și-a schimbat numele proprii: „Esterházy” - „Csillaghegyi”, „Cartea tatălui” - „Cartea strămoșilor”, „Terézváros” - „Lenézváros”. Cu toate acestea, în opinia sa, el a exagerat acest lucru, așa că l-a refăcut din nou.

Raportarea la fața locului din camera Panorama a librăriei Alexandra din Nyugati tér

Căldura obișnuită sufocantă din librărie a fost întâmpinată miercuri, 21 octombrie 2009, la ora 19:00 de Vámos Miklós. la prezentarea cărții sale. Întrucât Vámos este un scriitor popular, organizatorii nu au trebuit să se îngrijoreze un minut că evenimentul ar putea atrage jenant puțini oameni. Editura Europa a fost pregătită în consecință pentru atacul dedicatorilor, care au putut cumpăra lucrarea în cauză, care a fost asociată cu sala și care a inclus duble nuvele și romane scurte.

Scriitorul și-a anecdotat apoi strămoșii. El însuși a trăit sub numele de Tibor Vámos timp de 18 ani. Tatăl bunicului său se numea și Weissberger, iar bunicul său era deja înregistrat sub numele Móric Vámos (de la care, apropo, Sándor Weöres a împrumutat pantofi). Apoi bunicul său a luat cumva numele Miklós. A făcut același lucru la vârsta de 18 ani. Dacă ar trebui să răspundem la ce are de-a face totul cu cartea, probabil că ne-ar fi rușine. Scriitorul a ajuns probabil aici din modul în care familia lui apare în volum.

Brown și-a luat din nou cuvântul: la întrebarea de ce există chiar scrieri în carte, Vámos a răspuns pur și simplu că, pentru că este totul egal. Apoi au trecut la „nuvele de mumie”: naratorul are zece într-unul și cincizeci și opt în celălalt. Aceasta este o întâlnire interesantă între punctul de vedere al băiețelului și al adultului. Cele două nuvele mărturisesc, de asemenea, cât de decisivă a fost relația scriitorului cu părinții săi nu numai în copilăria sa, ci și la vârsta adultă. El a povestit că în timpul bolii sale, părinții lui au devenit aceiași, au slăbit, au devenit confuzi: au devenit „mumii”. El a experimentat boala și moartea lor ca adult. A scos povestirile din tinerețe și astfel s-au născut scrierile cuplului, inclusiv cele două menționate: mumiile înfricoșătoare pentru băiețelul uitat acolo în muzeu și părinții pierduți, sfărâmați, mortali pe patul de spital.

Brown a vrut apoi să arunce o lumină asupra modului în care apar aceleași trăsături de caracter și motive pe tot parcursul volumului, dar a întrebat mai întâi despre scriitor despre foc și apă, adică titlul. Cu toate acestea, Vámos s-a abătut din nou de subiect și a menționat o reflecție a cititorului asupra volumului, potrivit căruia joacă un fel de joc cu cititorul: în fiecare carte există un băiețel jalnic care sugerează că este iubit, iar acest băiețel locuiește adesea acolo și în personaje adulte. - Această postare m-a făcut foarte îngândurat pentru că nu simte că se joacă cu cititorul, are doar o idee, începe să caute figuri (de exemplu, urmărindu-și cunoștințele) și o poveste. Crezi că dacă o poți descrie bine, oamenii te vor îmbrățișa. În acest sens, el se referă la scrierea Focului din carte, care tratează căsătoria și problemele acesteia.

Apoi a trecut la problema autobiografiei, întrucât problema narator-scriitor-erou a trecut prin întreaga conversație. Vama este de părere că scriitorului nu-i pasă cine va fi jignit și cine nu: dacă cineva scrie un CV, oricine va fi jignit oricum.

Apropiindu-se de observațiile de încheiere, întrebarea lui Barna cu privire la motivul pentru care Focul Pur nu a fost un roman, întrucât scrierile sunt legate, apar aceleași figuri și motive, el a răspuns îngust: obișnuia să scrie nuvele pentru a fi împreună. Nu a vrut un roman din asta.

Ca un coșmar al serii, Vámos a împărtășit știrilor publicului că Cartea părinților va apărea în rubrica literară a New York Times. o critică adusă Jane Smiley, câștigătoare a Premiului Pulitzer, laudă pe ea și pe editorul ei.

Deși nu s-a vorbit prea mult despre noua carte în sine, totuși, cei interesați au asistat la o conversație interesantă, cu mai multe fire și au primit cu siguranță dorința de a citi noile nuvele și romanele.