Cunoștințe sociale - Starea de sănătate

Sănătatea individului, a comunității, este una dintre valorile noastre cele mai importante, cu adevărat vitale. Prin urmare, obiectivul de bază al programelor de promovare a sănătății pe termen lung este de a ajunge la o parte din ce în ce mai mare a populației: sănătatea este una dintre cele mai importante valori umane. Factorii de decizie ar trebui să acorde o mare importanță îmbunătățirii sănătății populației pentru a spori speranța de viață la naștere, pentru a îmbunătăți demografia și calitatea vieții.

În limba maghiară, semnificația simbolică este cuvântul „sănătate", care se referă la integritatea și integritatea personalității. Conform dicționarului maghiar, „sănătatea = funcționarea netulburată a vieții și starea liberă de boală a organelor". Sinonime ale cuvântului sănătos: cel care se simte impecabil, sănătos, nu este rănit. Conform celor de mai sus, sănătatea poate fi înțeleasă ca o afecțiune care permite unei persoane să profite la maximum de oportunitățile pe care i le oferă.

Organizația Mondială a Sănătății definește „sănătatea ca o stare de bunăstare fizică, mentală, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a infirmității.” Sănătatea ideală este o stare ideală, dar sănătatea reală se referă la o stare reală. următoarea este o definiție oarecum filosofică (publicată ulterior): „Sănătatea înseamnă măsura în care un individ sau un grup este capabil să-și realizeze aspirațiile și să își satisfacă nevoile și modul în care se pot adapta la mediul lor. o resursă pentru viața de zi cu zi, nu o scop în viață; sănătatea este un concept pozitiv care pune accentul pe condițiile de viață individuale și sociale, precum și pe performanța fizică. "

Definiția sănătății arată, de asemenea, că sănătatea are mai multe dimensiuni. Sănătatea fizică înseamnă abilități fizice, sănătatea mintală înseamnă echilibru și armonie mentală, în timp ce sănătatea mintală înseamnă a avea abilități de gândire și luare a deciziilor clare și consistente. Prin sănătate emoțională, înțelegem că individul este conștient de emoțiile sale, pe care le poate exprima în mod adecvat. Sănătatea sexuală (sexuală) presupune capacitatea unui individ de a-și exprima și de a-și trăi propria sexualitate. Sănătatea socială se referă la faptul că persoana are conexiuni sociale adecvate și se integrează fără probleme în societate.

Sănătatea este un concept dependent de vârstă și stilul de viață. Observațiile și rezultatele cercetărilor au constatat inegalități în starea de sănătate a persoanelor individuale și a grupurilor de oameni, care, pe lângă tendința moștenită, pot fi atribuite în primul rând factorilor sociali și de mediu: sex, etnie, educație și ocupare, venit, condiții de locuință și condițiile de muncă. Factorii deteriorării sănătății includ sărăcia, șomajul, locuința slabă, condițiile de muncă stresante și periculoase, sistemele de sprijin social inadecvate, poluarea aerului și a apei etc. La acestea se adaugă, adesea întărite de factorii de risc ai stilurilor de viață nesănătoase: consumul de droguri de plăcere, malnutriție, lipsa exercițiilor fizice, moduri de lucru suprasolicitate, stresante. Asistența medicală de calitate contribuie, de asemenea, la menținerea unei sănătăți bune.

Situația de sănătate a unei țări sau regiuni este direct proporțională cu dezvoltarea societății, dar este, de asemenea, influențată semnificativ de stilul de viață specific și de factorii obișnuiți. Indicatorii speranței de viață la naștere, diferite date privind mortalitatea și morbiditatea, sau chiar indicatorii de îngrijire a sănătății (de exemplu, numărul de medici, numărul de paturi de spital) și chiar extinderea culturii de sănătate a comunității sunt foarte importanți și trebuie urmați la evaluarea stării de sănătate al populației.

În țările din Europa Centrală și de Est, schimbări sociale foarte semnificative și controversate au avut loc în a doua jumătate a secolului trecut și în perioada care a urmat căderii comunismului. În toate țările din regiune, deteriorarea indicatorilor de sănătate, deteriorarea stării de sănătate a populației și întârzierea mare în domeniul asistenței medicale în comparație cu țările Uniunii Europene au fost mai mult sau mai puțin experimentate în ultimii ani ani.

Ratele mortalității în Ungaria au fost nefavorabile în ultimele decenii, iar astăzi ratele mortalității în rândul populației masculine maghiare de vârstă mijlocie (în primul rând) sunt mai mari în termeni absoluți decât în urmă cu 2-3 ani și semnificativ mai slabe decât media europeană. Fenomene similare pot fi observate la populația maghiară din Transilvania, dar există și diferențe la examinarea stării de sănătate a locuitorilor din cele două țări.

De ani de zile, atât Ungaria, cât și România sunt membre ale Uniunii Europene și, dacă urmărim datele de sănătate obținute din rapoarte internaționale și statistici naționale în comparație, se poate afirma că ambele țări rămân în urma mediei Uniunii Europene. Pe de altă parte, se pot observa fenomene similare, dar diferite: de ex. mortalitate infantilă și maternă foarte mare, boli circulatorii și infecțioase prea frecvente, prevalență ridicată a hepatitei virale, sifilisului și tuberculozei în România și deces prematur în ciroză hepatică, cancer pulmonar sau incidența extrem de mare a sinuciderii în Ungaria.

În România și în interiorul Ținutului Secuiesc, numărul nașterilor a scăzut de la schimbarea regimului. În 1987, existau încă 16 nașteri vii la mia de locuitori, dar de mai bine de un deceniu acest număr a scăzut sub zece miimi. În schimb, mortalitatea generală este ridicată. Datorită mortalității ridicate, speranța de viață la naștere în Ungaria este cu șase ani mai mică decât media Uniunii Europene. Diferențele sunt mai mici comparativ cu țările care au aderat la Uniune în 2004 decât în cele 15 state membre cele mai dezvoltate.

Deși a existat o scădere semnificativă a mortalității infantile și a mortalității materne în ultimele două decenii, aceste cifre sunt încă semnificativ mai mari decât în majoritatea țărilor europene. Dacă comparăm ratele mortalității infantile din cele mai dezvoltate 15 țări ale Uniunii Europene cu cele ale țărilor din Europa de Sud-Est, există diferențe semnificative, în ciuda îmbunătățirii continue a valorilor în urma fluctuațiilor de la începutul anilor '90.

Cele mai importante cauze de deces în România sunt bolile cardiovasculare, cancerul, bolile respiratorii, precum și accidentele, otrăvirile și decesele violente. Principalele cauze de deces sunt aceleași ca în economiile dezvoltate, dar rata morbidității și mortalității cardiovasculare este prea mare. Din păcate, cea mai mare incidență a sinuciderii în Ținutul Secuiesc, un predictor important al depresiei rezultate, este educația scăzută, șomajul, starea civilă dezordonată.

Pentru a face comparații regionale ale indicatorilor demografici și de sănătate, pe lângă monitorizarea indicatorilor populației, este de asemenea necesar să se analizeze tipurile și incidența bolilor. Bolile infecțioase, deși nu au o importanță și o frecvență deosebite, sunt încă o problemă de sănătate foarte importantă. România se numără printre primele douăzeci și cinci de țări din lume în ceea ce privește morbiditatea și mortalitatea tuberculozei (TBC), clasându-se din păcate în Europa (un sfert din valoarea națională în rândul secuilor). Infecțiile gastrointestinale și meningita sunt destul de frecvente.

Procentul bolilor înregistrate în 2008 este prezentat în Tabelul 1. În plus față de valorile naționale, am inclus statistici relevante ale județelor din Ținutul Secuiesc, care includ o comunitate maghiară semnificativă.

Tabelul 1. Boli înregistrate în 2008 (la 100.000 de locuitori)

Printre cei mai importanți factori de stil de viață care influențează starea de sănătate, dieta secuiască maghiară din Transilvania, ca și în patria mamă, este bogată în grăsimi, colesterol animal, zahăr, sare de masă și condimente. Aportul de fibre vegetale este nesatisfăcător, iar consumul de legume și fructe este redus. Obiceiurile alimentare se schimbă de la generație la generație în funcție de provocările epocii (de exemplu încetarea consumului de polidrog), în timp ce bolile cardiovasculare, tulburările intestinale, diabetul, cariile, osteoporoza, obezitatea sunt mai frecvente din cauza malnutriției.

Utilizarea drogurilor de plăcere (tutun, alcool, droguri) este, de asemenea, un factor de risc pentru multe boli. Comportamentele de auto-vătămare sunt răspândite în populație, afectând din ce în ce mai mult femeile și tinerii. Dintre indicatorii consumului de alcool, concentrația unei singure băuturi este cel mai important factor de risc, a cărui cantitate este direct proporțională cu nivelurile scăzute de educație.

Cercetările arată că majoritatea nu fac niciodată sport sau o fac neregulat: una din patru persoane practică sport cel puțin săptămânal. În timp ce timpul liber este petrecut în principal cu ocupații sedentare.

Pe baza chestionarului Hungarostudy 2002 utilizat în Ungaria, în 2004-2005 a fost realizat un sondaj reprezentativ în anumite grupuri ale populației adulte maghiare din Transilvania. Studiul a acoperit reclamațiile de sănătate ale respondenților, caracteristicile solicitării de asistență medicală, precum și caracteristicile de bază ale stilului de viață, factorii sociali, economici, sociologici și psihologici. Educația, diferențele economice, nivelul de sprijin social și starea de spirit s-au dovedit a fi factori de fond foarte importanți pentru sănătatea fizică și mentală. Încrederea, reciprocitatea și religiozitatea sunt factori importanți de protecție a sănătății.

Astăzi, nu numai la nivel național, ci și în Ținutul Secuiesc, majoritatea familiilor se angajează să crească unul sau doi copii, în timp ce fenomenele negative ale liberalizării modelului familial (scăderea numărului de persoane care trăiesc în familie, familii și nașteri etc.) ) ar trebui tratate ca dăunătoare sănătății. Atunci când examinăm starea civilă care afectează stilul de viață și sănătatea, trebuie să ne gândim la abolirea fostului model tradițional al familiei numeroase și la numărul foarte mic de copii per copil (1.3). Și liniștitor, cu faptul că femeile doresc încă să aibă suficienți copii, asistența socială a voinței ar putea duce la o potențială îmbunătățire a perspectivelor populației.

Rezultatele noastre au arătat că hipertensiunea este cea mai frecventă, afectând aproape una din cinci persoane. În același timp, alergiile, cancerul, depresia, accidentele, ciroza hepatică și alte boli arată o tendință crescândă în rândul maghiarilor din Transilvania. În ciuda neajunsurilor, oamenii au, în general, o opinie favorabilă asupra propriei sănătăți, dar cu cât părerea lor este mai rea despre îngrijirea sănătății, în special a îngrijirilor spitalicești.

Un alt fapt grăitor este că 6% din populația adultă din cele trei județe românești cele mai locuite din Ungaria - Covasna, Harghita și Mureș - nu au solicitat asistență medicală în ultimul an, deși ar fi avut nevoie de una. În timp ce cele mai importante probleme pot fi identificate: inegalități în îngrijirea sănătății, lipsa tot mai mare de specialiști, deteriorarea accesului din cauza congestiei, echipamente slabe în unele locuri, lipsa strategiei etc.

Examinând situația de sănătate a maghiarilor din Transilvania, putem trage concluzia că deteriorarea sănătății premature și a factorilor determinanți bio-psihosociali ai acesteia, accentul pus pe un stil de viață sănătos și prevenirea acestuia au devenit de o importanță capitală. sănătatea populației, asigurarea calității vieții acestora și îmbunătățirea sănătății acestora;.

Literatură

Ábrám Z. și colab .: Sănătatea fizică și mentală a populației adulte, rolul factorilor de fond. Buletin medical, 2004, 77: 191-195.

Ábrám Z. - Márton D. - Fábián R.: Studiu de sănătate privind obiceiurile de viață ale populației din județele Mureș și Harghita. Buletin medical, 1999, 72: 183-185.

Ábrám Z.: Științe sociale ale sănătății. University Press, Târgu Mureș, 2006.

Ábrám Z. - Domokos L.: Sondajele noastre privind stilul de viață și starea de sănătate a populației din Ținutul Secuiesc. Epidemiologie maghiară, 2008, 5S: 20.

R. Ádány (ed.): Starea de sănătate a populației maghiare la începutul mileniului. Medicina Könyvkiadó, Budapesta, 2003.

Cassens BJ: Medicină preventivă și sănătate publică. Editura Harwal, Philadelphia, 1992.

Dési I.: Sănătate publică. Editura Semmelweis, Budapesta, 1999.

Omul I: Medicină în sănătate publică. Dialog Campus Publisher, Budapesta-Pécs, 2007.

Farkas E.: Administrația publică a managementului sănătății publice. MOGyE, Târgu Mureș, 2005.

Kopp M. - Skrabski Á.: Starea sufletească maghiară. Végeken Kiadó, Budapesta, 1995.

Kopp M. - Skrabski Á.: Starea sufletească maghiară la începutul mileniului. Perspective, 2000, 20: 499-513.

Kopp M. și colab.: Raport asupra celor mai importante rezultate ale sondajului reprezentativ național Hungarostudy 2002. Universitatea Semmelweis, Institutul de Științe Comportamentale, Budapesta, 2003.

Art A.E. et al: Tendințele inegalităților socioeconomice în sănătatea autoevaluată în 10 țări europene. Jurnalul internațional de epidemiologie, 2005, 34: 295-305.

Rózsa S. și colab.: Metodologia generală a sondajului reprezentativ național Hungarostudy 2002 și caracteristicile psihometrice ale bateriei de testare utilizate. Psychiatria Hungarica, 2003, 18: 83-94.

Z. Virágh: Protejați-vă sănătatea și mediul! Institutul Național de Sănătate a Mediului, Budapesta, 2005.

*** Anuarul Demografic al României. Centrul de Statistică, București, 2007.

*** Statistici sanitare. Editura Etică și Enciclopedică, 2008.

*** Eurostat, baza de date de referință a Eurostat. Oficiul Statistic al Comunităților Europene, Luxemburg, 2009.

*** Sănătate și dezvoltare economică în Europa de Sud-Est. OMS, Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, Paris, 2006.

*** Institutul de Statistică Națională, Statistică Teritorială, București, 2008.

*** Programul operațional regional regional 2007-2013. Guvernul Romaniei, București, 2007.

*** Statistica mondială a sănătății. Organizația Mondială a Sănătății, Geneva, 2006.

*** Biroul regional al OMS pentru Europa, baza de date europeană pentru sănătatea tuturor, 2008 (HFA-DB), Biroul regional al OMS pentru Europa, Copenhaga, 2008.

*** Organizația Mondială a Sănătății, Repere asupra sănătății în Ungaria. Biroul regional al OMS pentru Europa, 2008.