Jуkai Mуr Ъtleнrбsok

După cum am putut observa într-un timp atât de scurt, cine în Germania este doar angajat în poezie, el nu se află într-o poziție mai bună decât aici.

Romanele și poeziile sunt tipărite în cinci sute de exemplare pe ediție, așa că atunci când o lucrare avea patru ediții, avea o orientare de parcă s-ar fi epuizat în prima ediție. Chiar îți scade respectul. Aceste publicații sunt, de asemenea, mai scumpe (cu 50% mai scumpe decât ale noastre). Cititorii în sine nu țin o bibliotecă acasă; bibliotecile formează o bază sigură de clienți. Cu toate acestea, ei vor cumpăra cartea scumpă doar dacă, la rândul ei, este îndemnată de burghezia obișnuită; dacă sunteți foarte urgent, o bibliotecă o va cumpăra în cincizeci de exemplare. Dar aceasta este exact dificultatea! Ajungeți în punctul în care cititorul vă îndeamnă să cumpărați o lucrare din bibliotecă. Publicitatea mea nu a ajutat prea mult aici. Cu toate acestea, cuvintele marilor vedete precum Julmid Schmidt și Lindau Paul cântăresc foarte mult. Dar cel mai eficient mijloc de reușită este să fie cunoscut de marile ziare. Acestea s-au răspândit pe zeci de mii de mii; au apoi puncte comune. Bazarul are în prezent 250.000 de abonați. Dacă un număr mare de astfel de carduri comunitare îl acceptă, atunci creditul său este stabilit și pot plăti bine. Fără ele, existența unei ficțiuni este îndoielnică.

Dimpotrivă, există implicarea muncii științifice. Dintre acestea, nu se poate pierde atât de mult pe cât comunitatea germană nu consumă. Frunzișul fabulos de mare, chiar și broșurile fabulos de scumpe, înghite cu mușchi feroce. Dar cineva să încerce să se dilueze în literatura științifică în fața germanilor. În această privință, este o comunitate foarte bună. Există foarte puțin în domeniul literaturii fine dacă vă întâlniți numai animalul de companie. (Sunt un exemplu al meu.) Dar sunt precaut, ca nu cumva romanul din secolul următor ? permiteți-mi să-l prezint, pentru că acolo unde se produce deja știința, neamțul nu înțelege gluma și critică grosolan.

Există încă un altul care face popular numele german, dar nu există niciun credit pentru a-l privi. Acesta este un magazin tipografic. De îndată ce opera unui celebru german apare într-o ediție drăguță și scumpă, tipografii o duc în America în același timp, o imprimă pe hârtie ieftină, o imprimă cu o scrisoare sigilată, o trimit înapoi, o trimit oferit autorului, el a reușit să vândă prima ediție originală doar în ani, în timp ce în edițiile retipărite cheltuie aceleași douăzeci de mii de exemplare, dar autorul nu are niciun beneficiu. În urma intervenției pietrei nord-americane, Bancroft George, mai multe astfel de companii americane de imprimare? el a acordat noutăților germane o oarecare compensație pentru acest lucru (4.000 de dolari pentru Lewald Fanny și 6.000 de dolari pentru Auerbach Berchtold), din care își poate imagina cât de multă pierdere le-ar putea provoca de fapt.

Produsele literare străine (inclusiv unele din literatura engleză și franceză), pe de altă parte, nu sunt protejate de drepturile de proprietate în Germania. Din acest motiv, editorii sunt foarte reticenți să se angajeze în producția de literatură străină. Am avut, de asemenea, norocul că am publicat două lucrări la rând în limba germană: una în șapte sute de exemplare, cealaltă într-o hârtie de douăzeci de mii de abonamente. Am primit onoarea celor șapte sute de modele (publicate de Janke Otto), iar cele douăzeci de mii de modele au trebuit să-i mulțumească pentru atenție.

Acest lucru se întâmplă cu lucrările inversate. Dacă întâlnești un gen străin, toată lumea este liberă să tipărească lucrarea și, dacă nu știi cum să reimprimești, primul editor va renunța la ea.

Avem atât de multă bunăvoință și dragoste în domeniul literaturii germane din nordul Germaniei, încât depășește valoarea meritelor și talentelor noastre.