Mari povești Olga Gypsy

Fata porumbei

- Ei bine, hai să mergem la rege, pentru că uite că ne cheamă la prânz!
Ei bine, fata: - Nu vreau să te descurajez, dar vei avea fum, voi avea foc.
Se pregătesc, pleacă. Când s-au ridicat, fereastra era deschisă. Se așează la o masă, mănâncă, beau, deodată regele vorbește:
- Spune-mi, fiule, de unde ai adus-o pe fata asta pentru a fi o femeie frumoasă?
- Oh, uite, așa a fost.
Flăcăul se lăuda cu unde și unde se duce, ce face.
- Ei bine, dacă este cazul, vei avea o soție numai dacă mi-o faci cu sfatul acela de a fi dus dimineața, locul de nivelat și plantat cu struguri, iar dimineața îmi aduci un ulcior de vin.
Când a auzit acest lucru, a dat peste cap, s-a transformat într-un porumbel și a zburat pe fereastră. Și s-a dus la sine.
De unde am auzit, am spus și eu.

Fiica regelui diavolului

Fata leneșă

John și Rose

Abrevieri utilizate în note:

AaTh: A. Aarne - S. Thompson, Tipurile de poveste populară. A 2-a ed. 1961.
MNK: Catalogul de povestiri populare maghiare. Bp. 1982-1990.

Olga Nagy: Sora soarelui și a pakularului. Povești din Marosmenti, Kalotaszeg și Mezőség. Cluj-Napoca 1973.
Olga Nagy: Vaca talt a bietului om. Povești populare Mera. Cluj-Napoca 1976.
Olga Nagy: Greenfield Wing. Povești populare țigănești din Marosszentkirály. Bp. 1978.
Olga Nagy: Cortul de munte. Poveștile lui Gyula Dávid. Bp. 1988.
Olga Nagy: Fork, băiatul taltos. Povești populare țigănești din Mezőbándi, Szucság și Mérai. Bp 1996.
Olga Nagy: - Vöő Gabriella: Povestitoarea Jakab István. București 1974.
János Ráduly: Fiica zânei de apă. Povești populare de-a lungul Kis-Küküllő. Cluj-Napoca 1978.
József Vekerdi: Povestea populară a țiganilor. Bp. 1974.
József Vekerdi: Povești populare despre dialecte țigănești. I-II. Debrecen 1985.
Wlislocki, Heinrich von: Die Sprache der transsilvanischen Zigeuner. Grammatik, Wörterbuch. Leipzig 1884.
Wlislocki, Heinrich von: Märchen und Sagen der transsilvanischen Zigeuner. Berlin 1886.

Povestea Terenyevár. A spus Sándor Puci. A adus-o de la Mezőbánd cu el, a învățat de la mama sa. În același loc, una dintre rudele sale i-a spus Olga Nagy în limba maghiară. Titlul de neînțeles a fost formulat după cum urmează: Kede paramisakro nav în: O Tenjerevaroßesri paramis, Terenjavaroß ‘Titlul acestui basm: The Tenyerevárosi basm, Terenyeváros’. Nu există loc cu un astfel de nume în Transilvania; probabil numele a fost distorsionat de la numele localității câmpului Teremi. Povestea urmează exact istoria fină de origine renascentistă înregistrată sub numărul de tip AaTh 882, doar introducerea și sfaturile zânelor destinului nu aparțin tipului în cauză. Fata leneșă este o transformare ciudată a motivului introductiv al AaTh 500 (Hammas Jutka). Interogarea discursurilor zânelor destinului a venit aici din povestea tip AaTh 613/III (Adevăr și minciună). Zânele soartei (ursitoare) sunt figuri tipice de poveste populară românească.

Regele Taliga. A spus Sándor Puci. El a dat și titlul ciudat. De asemenea, probabil „maghiarizat” dintr-un cuvânt românesc
numele (poate doar din numele lui T¸ugulea; apropo, cuvântul ‘taliga’ sună similar în română: teleaga). Intriga sa principală - cu motivul caracteristic al evadării magice - AaTh 313A (Rózsa și Ibolya, prelucrată și de János Arany în versuri). În introducere, motivul uterului plâns a fost adus aici din AaTh 409B *, într-o formă modificată: fătul nu este sedus de un palat, ci de promisiunea unei soții. Motivul duelului de pod este preluarea AaTh 300A, printre sarcinile imposibile motivul ascunderii provine din tipul de basm AaTh 329. Aceste diferite episoade sunt bine integrate de povestitor (sau de persoana de la care a învățat).
Am încercat să publicăm această poveste într-o traducere literală pentru a ilustra stilul de basm țigan.

Fata porumbei. A spus Culi János, 19 ani, Szucság. Tânărul era lipsit de lume și poate că acest lucru a contribuit și la formularea atentă a narațiunilor sale. Principalul complot al poveștii este tipul fetelor de lebădă de baie (AaTh 400), la care, ca și aici, este adesea asociat tipul de poveste al soției fermecate (AaTh 465C). Finalul neașteptat (dispariția soției de zână) este cunoscut și în poveștile populare maghiare (MNK 400B *).
Ceea ce este ciudat este introducerea poveștii, care nu aparține organic poveștii: răpirea nejustificată - vicioasă - a protagonistului. Oarecum amintește de motivul Aladdin (AaTh 561, un băiat înșelat pentru obținerea unui instrument magic).

Fiica regelui diavolului. A spus János Culi. O versiune rotundă bine concepută a AaTh 313A (Rózsa és Ibolya), fără adăugări la alte tipuri de motive, spre deosebire de versiunea lui Sándor Puci.

Fata leneșă. Informatorul acestui basm înregistrat în Szucság, un tânăr de 26 de ani, s-a plictisit puternic, astfel încât textul este de neînțeles în unele locuri. El și-a spus propriul nume de neînțeles: Dianci Otti (?). Povestea
începe cu episodul neterminat al Femeii leneșe pedepsite (AaTh 1370), apoi continuă cu povestea înregistrată sub MNK 1164D ** (János Arany: Diavolul lui Jóka), cu un final diferit.

József Vekerdi

Mărturia colecționarului.
(În loc de postfață)