Adam Nádasdy: Modern Talking (Războiul numerelor)

Egotrip

Profesorul Pencz a spus în general că ar trebui să folosim întotdeauna un singur număr în limba maghiară: îl decorăm cu fructe (și nu cu fructe); Ochii ei sunt frumoși (nu Ochii ei sunt frumoși); Furnica a intrat (orice număr); Italianul este ușor (toți). De asemenea, vânzătorul scrie corect Cartea și Ziarul, deși vinde mai multe dintre ele. Acest lucru este de dorit, a spus profesorul, pentru că ungurul vede lucrurile într-o unitate generoasă, mare, el gândește mai mult pe categorii, nu contează, nu diminuează.

Nu știu ce vede maghiarul, dar limba maghiară este cu adevărat diferită de limbile din jur: o ridiche - două ridichi, toată ziua - în fiecare zi, nu există plural. Maghiarul folosește pluralul doar dacă într-adevăr trebuie: Gardienii s-au uitat unul la altul, Jos tiranii, adică fără el propoziția ar avea un alt sens (sau de nesuportat).

Există două cazuri ale fenomenului multi-lucru-un-număr: după un marker numeric (acesta poate fi numit „număr unic formal”: unul, doi, zece, mulți, toate, cinci lire, o sută de vagoane); sau când mai multe lucruri sunt văzute în unitate (ochii), sau pot fi percepute în masă, material (furnica) - aceasta poate fi numită „conținut unic”.

Acum, dacă limba maghiară cu fiecare număr înseamnă ceva din care există mai multe, atunci nu este un număr „unic” - numele este inexact. Forma cărții se poate referi la orice număr de cărți, deci este indiferentă numeric, adică nemarcată. (Ar trebui să se numească în schimb „număr neutru”.) Pluralul este alternativa candidată: forma cărții se referă cu siguranță la mai multe cărți. (Aceasta este similară relației profesor-profesor, unde prima nu este masculină, ci nemarcată, deoarece poate desemna atât bărbați, cât și femei, în timp ce a doua este candidată, deoarece utilizarea sa este limitată.)

Cu toate acestea, există o diferență importantă între cele două cazuri de bază ale mai multor lucruri-unu-număr. În cazul „formal” (două ridichi), fiecare număr este obligatoriu și nu arată nicio schimbare în utilizarea limbii maghiare: nimeni nu spune că * Are doi fii. În cazul „conținutului” (văzând în unitate, percepție materială), exemplele profesorului au fost toate acestea: ceea ce a spus că este mai frumos, de urmat, este acum doar o versiune acceptabilă în plus față de plural (fructe, ochi, furnici, Italieni) utilizate în același mod. În mod clar, profesorul nu ar fi predicat oricum ce trebuia să facă (un număr după un numărător) sau ce oricum nimeni nu ar face vreodată (* Paznicul s-a uitat unul la altul). „A vrut să mențină și să conștientizeze o tradiție nobilă în noi (turcii atacă, copiii străzii sunt adunați acolo). Dar limbajul se schimbă, numărul unic de „conținut” se estompează, este mai necesar doar pentru câteva expresii (trăiește mai ales în cazul părților corpului chiar: ochi, unghii, umeri). Am putea spune chiar că există o pierdere de maghiară la Satu Mare, dar este deja jenant că există o pierdere de estonă la Tallinn. Dacă spun astăzi: neamțul încă iubește Lacul Balaton, se poate aplica doar unei persoane, adică fiecare număr începe să aibă un anumit număr de semnificații, candidatura este egalizată în cazurile de „conținut”.

Deoarece pluralul maghiar este marcat logic, acesta trebuie marcat și formal (care se termină în -k sau -i: cărți, cărți). Un cuvânt care nu este marcat cu acest lucru nu poate fi folosit ca plural - prin urmare, forma media nu poate fi pluralul în maghiară (* repetată de mass-media), de aceea trebuie să se termine cu -k pentru a produce utilizarea pluralului (cerută și în latină ): Ecouri din ea mass-media. Ultima dată am spus că ne place să ne urâm pe probleme lingvistice: dacă cineva a venit din nou cu acest lucru media = plural, să-i spunem doar: Juci este psiholog. Dacă scârțâie, îl apreciem pentru că poate vorbi latină. Dar dacă întrebi cu uimire cine este Juci, să râdem ca un vampir batjocorit pe jumătate cultivat.

Fenomenul unic maghiar al multor lucruri-număr unic funcționează astfel de neclintit ca regulă formală (deoarece cei trei regi sunt strict arhaici!), Dar, ca regulă de „conținut”, trăiește doar în urme, ca alternativă, mai ales în cazul părților corpului. În acest sens, limba maghiară sa îndreptat către utilizarea generală europeană. Desigur, putem spune, de asemenea, că computerul este în grămezi la companie, iar profesorul Pencz zâmbește despre viața de apoi, pentru că un lucru era important pentru el: limba maghiară - și automat sufletul maghiar în acest fel - ar trebui să fie la fel de diferită pe cât posibil din lumea exterioară. Ei bine, acesta este obiectivul?