SZENES BЙLA SZAKБCS BЙLA

Vest ·/· 1919 ·/· 1919. 16-17. Nu ·/· ATENŢIE

SZENES BЙLA: SZAKБCS BЙLA

La urma urmei, doar tu ai avut dreptate, dragă colegă profesională.

În timp ce stăteau acolo lângă mine, pe biroul de redacție, doi dintre voi îngustați, iar eu și Death ne-am uitat la fața lui îngrozitor de pierdută și ne-am uitat la mâinile sale dureroase și subțiri (era ca o floare presată uscată, acum ce coleg bun, bun ? Astăzi, expertul s-a așezat din nou în zori pe o masă și a scris replici semnificative de peste douăzeci de ani în atâtea nopți, iar colegul său l-a transformat din nou pe Homer în noapte, aventurierul Odiseu, un aventurier aventurat în Odiseu.

În acel moment era adesea asamblat, își așeza capul pe setul de manuscrise, care zăcea acolo pe biroul său, a așteptat câteva cuvinte, până când le-a reparat cumva și apoi a copiat din ce în ce mai mult, în frumos, chiar și scrisori, noaptea nopții.

Pe vremea aceea era adesea acolo și am vrut să-i spun: coleg, nu-i pasă de noapte, nu-i pasă de zi, adună riduri timpurii pe frunte. Lasă Kalypso pe plajă, ia într-un tramvai vechi de șaptesprezece săptămâni, du-te la dumbravă, așează-te pe cel mare din Stefanni.

Abia lipseau două sau trei rânduri, doar marea lucrare era aproape finalizată - dar apoi abia se terminase. De la masă și de la telefoane, tineri și bătrâni colegi de domn au dispărut. M-am uitat la tine și m-am gândit că o imensă mașină rotativă va tăia hârtia în multe mii de exemple, pe care le-am umplut cu articole importante. Un fost secretar de stat spune de trei ori. Un articol mai lung despre un administrator de bancă. O conversație despre o piesă realizată cu un popular compozitor de operetă, - Un coleg profesionist, fără editorial, fără farfurie, fără literatură, fără „litere”, fără litere color, fără litere, fără borgis, fără chicers, fără chicers care a fost Béla Szakács Maghiar, azi și ieri seară, și pentru multe mii de nopți a triumfat cu Homer. M-am gândit că, dacă într-o zi, fiecare scrisoare a fiecărui ziar ar spune cu voce tare că Guardian, care lucrează, bolnav, care lucrează într-un cartier foarte furat, furat, ar fi putut merita. Dar, merită să vizitați stiloul, într-o țară în care doar stiloul pe care oamenii îl lipesc lângă capac este apreciat la o dată ulterioară?.

Dar apoi te-ai așezat pe pieptul meu și ai citit capitole lungi, nu-ți mai amintești asta, deoarece prețul colegului meu, la fel ca hârtiile, este scurt, voi profita acum câteva săptămâni, dar îmi voi aminti asta atât timp cât ziarele rămân. Și că adevărata dragoste a colegului meu a ieșit în prim plan. Până atunci, de multe ori îmi amintesc de îndată ce a stat acolo și a început să spună încet: „Pe faleză este Ulise care suspină amar, strănut, plângând pe țărm, lacrimile îi cresc brusc, se duce acasă din ce în ce mai mult, viața lui este cenușie, ochii nu sunt ascuțiți. "scris pe cuvinte, linii, rime inden, a apreciat hârtia cu privirea, gesticulând mâna, fericire și-a pus doi trandafiri pe față, - dacă îmi amintesc aceste povești, eu cred că era adevărat, cred. Era mulțumit de muncă, muncea foarte mult: era foarte fericit.

Cu câteva săptămâni înainte de moartea sa, el a vorbit despre faptul că, după ultimele atingeri, viața sa în fața marelui public ar putea apărea în cele din urmă. Un coleg și colegul său au fost împinși de o trăsură cu un singur dinte, când a explicat cu un ochi ușor că gloria, laudele recunoașterii, se apropie de sfârșit. Cu lucrarea lor terminată, toți se aliniază și sărbătoresc meritul, care a donat douăzeci de ani pe noapte pentru o hotărâre tânără și nesăbuită.

Cartea sa nu a fost încă publicată, colegul ъr a murit. Ceea ce a făcut ca lucrarea să fie una miraculoasă, el a trăit din plin, ceea ce putea și putea aștepta triumf, glorie, pace, recunoaștere, a visat și a murit din dezamăgirea sa, în cea mai bună speranță a sa.

Fie că poți obține un poet, un schimb de viață de la oameni în schimb, poate fi mai mult decât câteva pomane. Despre asta, toate paginile sunt frumoase. Într-una din cele douăzeci de rânduri a făcut o relatare mai lungă și toți au remarcat că „a explicat și avantajul operei literare: a tradus Odiseea”.

Astăzi, cred că am fost un coleg inteligent. Dar este sigur că a murit inteligent.