Ceea ce a fost lăsat în afara manualelor.

Acum 111 ani, în această zi, Mikós Radnóti, poet și traducător, a fost una dintre figurile definitorii ale liricii maghiare din secolul al XX-lea. Manualelor le place să construiască un mit din biografiile scriitorilor și poeților pentru a-și aminti doar frumosul și binele, chiar dacă eroii noștri sunt doar oameni obișnuiți muritori ca noi. Ți-am adus câteva fapte interesante despre viața poetului.

Poetul s-a născut Glatter. Nașterea sa a luat viața mamei și a fratelui său geamăn. Radnóti a conștientizat acest lucru doar la vârsta de 12 ani, după moartea tatălui său, dar nu a putut niciodată să proceseze cu adevărat moartea fratelui său mai mic și a mamei sale. A avut o relație bună cu mama lui adoptivă, Ilona Molnár, și cu sora vitregă a acesteia, Ágnes. Amândoi au murit la Auschwitz în 1944, în același an cu Radnóti lângă Győr.

În 1931, în legătură cu cel de-al doilea volum al său, Cântecul noilor păstori de modă, procuratura a confiscat documentul, invocând o infracțiune împotriva rușinii și o infracțiune împotriva religiei și condamnat la închisoare pentru poeziile Portret și Fardul de soare Berry de toamnă.

Căsătoria lui Radnóti și a soției sale, Fanni Gyarmati, nu a fost în niciun caz caracterizată de această armonie, despre care putem citi în multe locuri. S-au certat foarte mult, femeia a fost tulburată de fizicul strâmb al soțului ei, iar Radnóti era neliniștit dacă soția lui nu îi era disponibilă seara. Nu și-au dorit niciodată un copil, Fanni avortând adesea sarcina, provocându-i vinovăția. Cu toate acestea, ei s-au agățat unul de celălalt, păstrând aspectul față de lumea exterioară. Despre toate acestea putem citi în Fifi/Fanni's/jurnal, care ar putea apărea abia în 2014.

De asemenea, din jurnal aflăm că Radnóti ura birourile. Soția lui a făcut totul pentru el, la fel cum el gestiona finanțele. Fanni a preluat rolul de susținător al familiei, iar Radnóti a rămas în primul rând creatorul. De asemenea, a jucat un rol important în acest sens Radnóti nu și-a putut lua un loc de muncă din cauza originii sale evreiești.

Radnóti în 1941 s-a îndrăgostit de pictorul căsătorit și Judit Beck. Nu era un secret de la Fanni, ea cunoștea relația până la capăt. A purtat-o foarte mult, a suferit mult din cauza ei, dar nu l-a părăsit pe poet. Judit și-a încheiat în cele din urmă dragostea, s-a căsătorit cu actorul Tamás Major.

Poetul a fost chemat de mai multe ori pentru serviciul muncii din cauza originilor sale evreiești .9 noiembrie 1944 ca muncitor, cel mai probabil a fost împușcat poetul, care este deja incapabil să meargă, apoi Abdan a fost îngropat într-un mormânt comun.

Corpul lui Radnóti a fost excavat în iunie 1946. Caietul poetului a fost găsit în buzunar, la începutul căruia îi cere găsitorului în cinci limbi să-l trimită în Ungaria. Caietul conținea ultimele sale, cele mai șocante poezii. Ecloga a șaptea, A la Recherche, Razglednica și Marșul forțat.

ECLOGA A ȘAPTEA

Îl vezi căzând seara și sălbatic, împânzit cu sârmă ghimpată
gard de stejar, barăci atât de plutitoare, înmoaie-te seara.
Privirea lentă eliberează cadrul robiei noastre
și numai mintea, doar mintea, cunoaște tensiunea firului.
Vezi dragă, imaginație aici, de asemenea, tocmai este lansată,
ne-a rupt trupul de vis, frumosul salvator
se dizolvă și lagărul de prizonieri va pleca acasă în acest moment.

Prizonierii zboară zdrențăroși și cheli, sforăind,
Peisaj acasă ascuns de vârful orb al Serbiei.
Ascunderea peisajului acasă! Oh, mai ai acasă?
Poate nu o bombă? Este ca atunci când am intrat?
Și cine șoptește la dreapta, cine minte la stânga se va întoarce acasă?
Spune-mi, există o altă casă în care să înțeleagă și acest hexametru?

Fără accente, doar bâjbâind rând cu rând,
Scriu poezia aici în întuneric pe măsură ce trăiesc,
un vaccin, care servește ca omidă pe hârtie;
lanterna, carte, totul a fost luat de la Lager
paznicii săi și oficiul poștal nu vin, ceața coboară doar pe barăcile noastre.

Printre ororile și viermii, locuiește aici în franceză și poloneză,
italian tare, sârb separatist, evreu melancolic în munți,
un corp febril fragmentat și totuși trăiește o viață aici, -
binecunoscută așteptare, cuvânt feminin frumos, destin uman liber,
și așteaptă sfârșitul, întunericul dens, minunile.

Mă întind pe tablă, printre viermi prizonieri, purici
asediul său este reînnoit, dar armata s-a liniștit deja.
Seara, cu o zi mai scurtă, vezi din nou în captivitate
și o zi de viață, de asemenea. Tabăra doarme. Peisajul
în lumina lunii, firele se încordează din nou,
Văd prin fereastră spre umbra gardienilor înarmați
pasindu-se de perete in timpul sunetelor noptii.

Dormi în tabără, vezi scump, visele foșnesc,
pufnind ceasul deșteptător, întorcându-se în jurul punctului strâns și deja
adoarme din nou și fața îi strălucește. Numai eu stau treaz,
tigara pe jumatate afumata o simt in gura sarutului tau
în loc de gust și nu vine la vis, liniștitorul pentru că
Nu pot muri, nu mai pot trăi fără tine.

Lager în Heidenau, Žagubica deasupra munților,
Iulie 1944