Ghid de fitoterapie

Descrieri pe bază de plante și terapii alternative

Știați că există aproape mai multe celule bacteriene în noi decât în propriul nostru om? Există mai mult de 100 de milioane de bacterii în colonul nostru care alcătuiesc microbiomul intestinului. Aceste bacterii codifică de peste o sută de ori mai multe gene decât genomul uman.

Sănătatea noastră fizică și mentală poate fi puternic influențată de „microbii” noștri sau putem spune că organismele noastre mici (cum ar fi bacteriile) alcătuiesc ecosistemul nostru microbian. Acest ecosistem este mai bine cunoscut sub numele de microbiom. Perturbarea ecosistemului (numită „disbioză”) poate fi periculoasă pentru sănătatea noastră. De fapt, disbioza este asociată cu tulburări precum obezitatea, sindromul metabolic, diabetul de tip 2 și bolile mentale. Dar cum controlează aceste mici bacterii intestinale diferite funcții ale corpului și creierului și cum putem folosi aceste cunoștințe pentru a preveni bolile?

Proiectul MyNewGut finanțat de UE s-a adâncit în universul microbiomului și a căutat răspunsuri la întrebări precum:

Rolul microbiomului și al componentelor sale specifice în metabolism și echilibrul energetic
Care sunt componentele specifice ale microbiomului care prezic obezitatea, tulburările alimentare și emoționale și condițiile conexe
Pentru a vă familiariza cu mecanismele metabolice care duc la procesele de mai sus
Înțelegeți influența factorilor de mediu asupra microbiomului în timpul sarcinii și dezvoltării sugarului și impactul acestora asupra sănătății pe termen lung pentru creier, sistemul imunitar și sănătatea metabolică
Dezvoltarea de noi ingrediente alimentare și prototipuri alimentare în cooperare cu industria alimentară a UE, vizând ecosistemul intestinal și contribuind la reducerea riscului de tulburări metabolice și mentale.

În ultimii 5 ani, cercetătorii MyNewGut au publicat mai multe articole care includ studii umane, animale și in vitro, precum și recenzii cuprinzătoare ale literaturii. Aceste studii nu numai că au confirmat multe ipoteze existente cu privire la rolul microbiotei intestinale, dar au dus și la o serie de noi descoperiri promițătoare. Să le privim în detaliu!

Noile bacterii intestinale pot ajuta la combaterea obezității și a tulburărilor mentale

Bacteriile reprezintă> 90% din microorganismele din intestin. Proiectul MyNewGut a descoperit specii și tulpini bacteriene la persoanele sănătoase care par a fi eficiente împotriva obezității, metabolismului și tulburărilor de dispoziție. Acest lucru se realizează prin afectarea sistemelor endocrine și imune, care afectează atât sănătatea noastră fizică, cât și cea mentală. De exemplu, tulpina bacteriană „Bacteroides uniformis CECT 7771” a demonstrat eficacitatea preclinică în sindromul metabolic asociat cu obezitatea prin reducerea, de exemplu, a nivelului trigliceridelor serice, a intoleranței la glucoză și a creșterii în greutate.

În plus, o tulpină bacteriană de Bifidobacterium longum a fost identificată în programul MyNewGut care a avut un efect pozitiv asupra stresului, a calității somnului și a eliberării de cortizol. Aceste tulpini ar putea fi o nouă generație de probiotice care ar putea fi utilizate în viitor pentru tratarea obezității și a tulburărilor legate de stres (de exemplu, tulburări legate de sarcini cognitive, cum ar fi scăderea atenției, capacitatea de învățare sau tulburări ale dispoziției, cum ar fi depresia).

Cum afectează dieta microbiota intestinală

Dieta pare a fi un factor major care influențează compoziția și funcția microbiomului uman. Experții MyNewGut au efectuat o serie de studii privind relația dintre dietă și un microbiom sănătos, precum și despre modul în care ar putea formula recomandări dietetice pe baza dovezilor. Cum ar putea acest sistem complex interconectat să fie influențat pozitiv de nutriție.

Cercetările MyNewGut au examinat rolul proteinelor, grăsimilor și fibrelor în menținerea unui echilibru sănătos al microbiomului.

Cât de mult este afectată microbiota intestinală prin aportul ridicat de proteine sau dieta bogată în grăsimi?

Aportul de proteine promovează controlul greutății și anumite aspecte ale metabolismului sănătos, dar, spre deosebire de carbohidrați, nivelurile ridicate de aport au, de asemenea, efecte negative. Aportul ridicat de proteine crește fermentația proteinelor în colon. Unii dintre metaboliții toxici rezultați (produse ale metabolismului aminoacizilor) pot fi asociați cu un risc crescut de boli precum cancerul de colon. În timpul unei intervenții dietetice bogate în proteine de 3 săptămâni (sursă de proteine la animale sau plante) de către Beaumont și colab., Au condus deja la diferențe semnificative în cantitatea de metaboliți formați. Modul în care acești metaboliți toxici ar putea afecta sănătatea pe termen lung a microbiomului și sănătatea umană strâns legată ar putea fi direcția viitoare a cercetării.

Wolters și colegii au ajuns la concluzia că a dieta bogata in grasimi, mai ales dacă este bogat în acizi grași saturați, poate avea și un efect negativ asupra florei intestinale. De obicei, cantitatea și diversitatea microbiomului sunt reduse. Dietele bogate în acizi grași polinesaturați omega 3 sau omega 6 nu par să afecteze negativ microbiomul, în timp ce efectele acizilor grași mononesaturați par a fi mai puțin consistente (trimise spre publicare).

Fibra dietetică este principalul combustibil pentru microbiomul intestinal

Fibrele sunt carbohidrați pe care enzimele noastre digestive nu le pot digera și ajung astfel la colonul nostru intact. Activitatea bacteriilor intestinale are ca rezultat formarea acizilor grași cu lanț scurt (SCFA: acetat, propionat și butirat). Aceste substanțe joacă un rol important în sănătatea intestinală; de exemplu, acestea ajută la protejarea celulelor care acoperă intestinele, declanșează hormonii implicați în apetitul și metabolismul glucozei și reduc inflamația. Prin urmare, fermentația carbohidraților este considerată benefică pentru sănătatea intestinului și, în acest context, pentru sănătatea organismului. Studii recente sugerează că aportul de fibre care depășește recomandările dietetice actuale (25-30 g fibre/zi) poate fi necesar pentru a obține beneficii legate de microbi, cum ar fi reducerea dezvoltării inflamației intestinale.

O dietă bogată în grăsimi sau bogată în fibre este, de asemenea, asociată cu depresia

În ceea ce privește interacțiunea dintre dietă și microbiota intestinală, sa constatat, de asemenea, că șoarecii hrăniți cu o dietă bogată în grăsimi modifică funcția axei intestin-creier, care afectează în cele din urmă negativ funcția creierului. Mai precis, studiile efectuate de cercetătorii MyNewGut au arătat că o dietă occidentală bogată în grăsimi saturate a dus nu numai la obezitate, ci și la un comportament depresiv.

Aceste efecte s-au dovedit a fi mediate de microbiom, deoarece au fost reduse prin tratament cu antibiotice. Aceste rezultate sunt doar un punct de plecare și noi cercetări ar trebui să confirme rezultatele găsite la om. O revizuire a altor cercetări arată că o dietă bogată în fibre este asociată și cu mai puține simptome de depresie, deoarece fibrele prebiotice modelează compoziția microbiomului, care poate afecta comportamentul.

Rolul intestinului în sănătatea metabolică: urme mecaniciste

Studiile modelului pe animale au relevat noi mecanisme prin care microbiomul poate afecta sănătatea metabolică. Cercetările au arătat că activitatea peptidazei (DPPIV), care este responsabilă pentru descompunerea hormonilor enteroendocrini produși în intestin și reglează pofta de mâncare și homeostazia glucozei (cum ar fi peptida de tip glucagon I [GLP-I]), este de origine bacteriană. Înțeles, aceasta înseamnă că prezența unor bacterii specifice care produc aceste noi enzime pot afecta apetitul, aportul de alimente și creșterea în greutate.

Microbiota intestinală: suntem cu toții diferiți

Proiectul MyNewGut a explorat, de asemenea, intervenții inovatoare, cum ar fi transplantul de fecale pentru a restabili tulburările legate de disbioză. În timpul transplantului de fecale, microbiomul unui donator sănătos este transferat individului cu disbioză. În studiile MyNewGut, microbiomul donator a fost transferat subiecților umani cu sindrom metabolic. În acest studiu, răspunsul la tratament depinde de profilul microbiomului intestinal al individului, sugerând necesitatea unor strategii de intervenție personalizate.

Efectele asupra sănătății dezechilibrelor microbiene de vârstă fragedă

MyNewGut a demonstrat importanța unei mai bune înțelegeri a rolului factorilor de mediu și a dietei în perioadele critice de dezvoltare, cum ar fi copilăria și copilăria, când se dezvoltă un microbiom individual. În aceste perioade, diferite organe și sisteme se dezvoltă și se maturizează și este o perioadă cheie pentru dezvoltarea diversității microbiene. O dietă care are un efect benefic asupra microbiomului se crede că are un efect mai puternic și mai durabil în stadiile incipiente ale dezvoltării, iar efectele pozitive sau negative ale unei diete timpurii sunt extrem de importante pentru sănătatea adulților pe termen lung.

Cercetătorii au examinat în mod specific dacă efectele factorilor de mediu la vârsta fragedă și la copilărie afectează, de asemenea, rezultatele sănătății în viața ulterioară. De exemplu, un studiu unic de urmărire a fost efectuat la copii pentru a determina rolul microbiomului, stilului de viață (dietă, exerciții fizice etc.) și a altor factori individuali (profilul imun și metabolic) în dezvoltarea obezității. Studiul a relevat că configurațiile specifice microbiomilor sunt într-adevăr asociate cu markeri inflamatori și obiceiuri alimentare și apoi cu dezvoltarea obezității. Studiile efectuate de MyNewGut au arătat, de asemenea, că tipul nașterii influențează dezvoltarea microbiomului în viața timpurie și dezvoltarea ulterioară, afectând astfel starea de sănătate și vulnerabilitatea tinerilor adulți la stres. Nașterea prin cezariană afectează negativ markerii inflamatori și răspunsul la stres.

Ce urmează din punctul de vedere al cercetării sănătății intestinale?

Pe scurt, rezultatele proiectului MyNewGut au demonstrat că intestinul „are propria minte” și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege cum funcționează și cum ne afectează sănătatea. Proiectul a oferit o perspectivă valoroasă asupra rolului florei intestinale atât în metabolism, cât și în sănătatea mintală. Rezultatele MyNewGut vor juca un rol cheie în dezvoltarea viitoare a intervențiilor intestinale mai eficiente - în lupta împotriva obezității, a sindromului metabolic și a tulburărilor de comportament, cum ar fi alimentația și tulburările de dispoziție/emoționale.