Carte: Prelata mamei (Alison Pearson: Știu doar cum să o fac)

Heck știi ce s-a întâmplat aici, poate că am pornit târziu, dar înainte de bridgetjones nici măcar nu părea că o nouă generație de lectori crescuse și ocupase triumfător piața, împingându-i pe D. Steel, N. Roberts, Ramona și Samantha în fundal. a reprezentat coș de gunoi clasic, rezistent la rock. Sunt un caz lipsit de speranță, care îl cunoaște pe Bridget ca fiind eroul unui alt Fielding (un bătrân gătos, un bătrân ale cărui oase s-au îndepărtat de mult). Nici nu aș putea înota pentru a întâlni unele piese de literatură unică; în mare parte lucruri transpirate, lipicioase, fabricate care, atunci când sunt citite, nu sunt figurile formate în fața cititorului, ci autorul care stă la tastatură în timp ce varsă sânge din tulpină. Odată cu incomoditatea acestor produse de literatură pentru femei, doar linia de produse pentru literatură pentru bărbați este cochetă, loială, dar suntem capete bune.

Ironia de mai sus s-a ramificat deja: eroina ei nu este una singură la vârsta de douăzeci și treizeci de ani care se luptă pentru realizarea de sine, ci o mamă realizată de sine, căsătorită, care lucrează și care crește treizeci. De asemenea, el a pozat în titlul romanului, „cum se pot împăca toate acestea?” Există două răspunsuri posibile la această întrebare. Răspuns scurt: în nici un caz. Citiți mai multe: în nici un caz, dar totuși este. Soțul corect, dar oarecum neajutorat, vrea o jumătate de bărbat (cf. soția), cei doi copii mici în întregime, douăzeci și patru de ore pe zi și slujba două. Și apoi așa-numitul. nici nu am vorbit despre timpul liber, hobby-urile personale și așteptările (gimnastică intimă!).

Kate Reddy, un administrator de fonduri mutuale în vârstă de 35 de ani (aceasta este în limba maghiară, dar nimeni nu o înțelege; spunem că este ca un broker, nu o înțelegem, dar cel puțin este o străină; este suficient să jonglezi cu altele banii oamenilor) de jos în sus, până la o înălțime bună, până în vârfurile lumii de elită a orașului Londra, câștigând inconștient bine, dar neavând timp să se bucure sau să-și cheltuiască banii, dintre care o mare parte creează oportunitatea de a du-te la muncă oricum. Contează minutele ca o singură calorie, suferă de o lipsă cronică de timp și de somn, oriunde ar trebui să fie, în altă parte, pentru fiecare sarcină finalizată cu succes există două lucruri amânate, confidențialitatea este doar prin e-mail, lasă loc doar pentru a-ți peria dinții seara - în speranța că, dacă îl trageți încă cinci minute, soțul va cădea, va face sex pentru ziua respectivă, deci nu trebuie să faceți duș din nou dimineața, ceea ce v-a câștigat cel puțin șapte minute - și vă puteți aștepta la un singur factor constant în goana perpetuă: vina vicleană.

Succesul pieței de carte engleză în 2002 ne-a venit cu o viteză exemplară, traducerea Lídiei Dobos este exactă și plăcută (îmi pare rău că nu cunoaște ultima versiune a „kick ass” și ceva ciudat, dar nu a auzit de Caracteristică engleză de a fi numit școală publică). Școală privată scumpă). Alison Pearson aduce grosimea obligatorie bestsellerului și, pentru asta, nu are nevoie de umplutura obișnuită, câștigă cu muniție, variații de temă, răsuciri și, mai ales, umor. Cifrele laterale sunt diverse și pline de viață, în eroină el este fericit să știe cine a făcut cam același lucru și cine este încă înaintea lui, se poate pregăti pentru viitorul întunecat, niciodată mai rău de la citirea ușoară.

Ágnes Pásztor

Editura Gabo, seria Cappuccino, 400 de pagini, 1990 HUF