Cărți invizibile

Pe volumele câștigătorilor Premiului Janus Pannonius

Carte

Géza Szőcs ar fi putut fi, de asemenea, ghidat de recunoașterea la fondarea Marelui Premiu de Poezie Janus Pannonius că literatura maghiară după schimbarea regimului și-a pierdut în mare măsură legăturile cu scena poetică internațională. Lirica nu are piață în comparație cu proza, iar ceea ce numim poezie internațională se formează în cea mai mare parte la festivaluri, ateliere de traducere a poetelor și burse pentru case de creație. Așa că Szőcs a încercat să pună Ungaria pe această hartă cumva cu un gest radical în 2012, când a visat la ceea ce a numit „Premiul Nobel pentru poezie”. A fost condus de această intenție pretinsă bună, dar mulți au scris deja multe despre premiul ciudat, care sângera de la o mie de răni, totuși publicațiile care au însoțit premiul nu au avut aproape nicio primire critică. Nu este un accident. Cu toate acestea, se oferă oportunitatea: acestea sunt volume bune, importante, în ciuda defectelor lor. Dintre cei doi câștigători din ultimii doi ani, niciunul nu are opera sa în fruntea așa-numitei lire internaționale - oriunde am merge, numele lui Adonis, Yves Bonnefoy, Giuseppe Conte sau Charles Bernstein nicăieri nu sună necunoscut adepților lirei contemporane. .

Janus Pannonius

Volumele câștigătoare ale Premiului Janus Pannonius ale acestor autori sunt în mare parte frumoase, prea șchioapele, sunt cam prea frumoase, au un aspect festiv în apariția lor, deci este posibil să se fi schimbat de la un volum de poezii utilizabil la un cadou frumos cartea arată pe raft - dar aceasta este cea mai mare problemă a noastră. Mai importantă este calitatea traducerilor, care, totuși, este o sarcină foarte dificil de judecat (mai ales în cazul unei limbi familiare atât de puțini cititori maghiari, cum ar fi araba). În același timp, este o cerință de bază în legătură cu poeziile traduse și cu siguranță merită insistat ca acestea să fie vorbite în limba maghiară. Adică nu numai să se citească ca texte maghiare, ci să devină, pe cât posibil, un poem maghiar. Din fericire, scriitori, poeți și traducători maghiari excelenți au lucrat la compilarea și traducerea volumelor Premiului Janus Pannonius.

Sirianul

Franceza

Italianul

Americanul

Adonis: Oglindă către Orfeu, 2014, traducere de Attila Boros, Kata Keresztély, Ádám Mestyán, Miklós Molnár, László Tüske, Mátyás Varga. Yves Bonnefoy: Another Home, 2014, traducere de László Bárdos, Gábor Förköli, Kata Gyuris, Krisztina Kovács, Balázs Makádi, Enikő Sepsi, Géza Szőcs. Giuseppe Conte: Marea revenirilor, 2015, traducere de Balázs Kerber, Eszter Papp, Ferenc Szénási, Bea Szirti, Endre Szkárosi, Géza Szőcs. Charles Bernstein: Sentințe prăbușite, 2015, traducere de Enikő Bollobás, András Gerevich, László G. István, Imre Kőrizs, Endre Szkárosi, Géza Szőcs. Toate sunt o versiune comună a PEN Club și Pluralica.