Petőfi are, de asemenea, douăzeci și patru de poezii rusești

Mihály Nehéz a fost unul dintre primii traducători și jurnaliști literari care au luat parte la săpăturile din 1989 din Barguzin, unde au fost excavate rămășițele atribuite lui Sándor Petőfi. Membrii Comitetului Petőfi încearcă de 26 de ani să demonstreze că poetul nu a dispărut în bătălia de la Sighișoara, ci a fost dus în Siberia și a murit acolo în 1856.

A condus cercetări arhivistice mulți ani în Chita, Irkutsk și Ulan-Ude în Siberia. Traducătorul, care vorbește mai mult de douăzeci de limbi, nu și-a crezut ochii când a dat peste poezii rusești cu sunete familiare.

A fost descrisă de un preot paroh

- Soțul meu a găsit și a tradus 24 de poezii din Sándor Petőfi. Acestea au fost înregistrate de preotul paroh din Barguzin și sunt cunoscute și ca un cântec popular, spune soția sa, Irén, care se ocupă de moștenirea sa după moartea savantului.
Petőfi și-a scris probabil poeziile în exterior sub trei pseudonime: Petrovics, Petifaiev și Zander. Pentru că era în exil, nu putea scrie în nume propriu, nu putea veni acasă pentru că ar fi fost executat imediat. Ar fi dificil pentru noi să arătăm lucrării noastre rândurile scrise în rusă și, de asemenea, traducerile lor maghiare.

A fost analizat în detaliu

- Cea mai importantă dovadă științifică este că istoricul literar Lajos Szuromi a analizat în detaliu poeziile Visele mele și viața mea era tristă. Apoi a arătat clar că prizonierul era din Petőfi, arată femeia, adăugând că poeziile scrise între 1851 și 1856 includ, de exemplu, un trandafir, o privighetoare și o colibă de stuf. Nu există mulți trandafiri sau urechi în Siberia, așa că europenii au trebuit să le pună pe hârtie.

I-a scris soției sale

- Poezia The Strong is My Soul trebuie să fi fost scrisă de Julia Szendrey. Rândurile de închidere ale ultimei scrisori pe care i-a scris-o soției sale despre Târgu Mureș apar cuvânt cu cuvânt: iubiți, credeți, sperați, pentru că eu sunt - spune mândru Irén.