Relatii Internationale

Dragi suporteri, prieteni!

14 iunie a fost o dată semnificativă în viața așezării, așa cum am organizat II. Întâlnire de dans și aruncare populară Trunki. A ca. 1900 de mici sate de pescari entuziaști, din care 600-700 de oameni lucrează constant în străinătate, în această zi au putut găzdui aproape 250 de dansatori și aproape 100 de invitați, dintre care mulți au fost cazați cu familiile, consolidând astfel dezvoltarea relațiilor personale și prietenii.

„Cei care stăteau cu mine aveau o țuică atât de mare, încât nici nu-i știu numele! - unul dintre furnizorii noștri de cazare a inundat cu entuziasm luni, și arată, de asemenea, că efectele senzoriale se vor întări și uneori se vor suprascrie reciproc. Într-o așezare în care nimeni nu a vrut să vorbească maghiară de câțiva ani și unde femeile care vorbeau pe stradă au trecut la română pe măsură ce ne apropiam, doar prietenia și încrederea pot pune cuvinte maghiare pe buzele lor. Chiar și de-a lungul anilor, sunt uimit din nou și din nou că Trunkon s-a încheiat, dar literalmente toată lumea cu vârsta de peste 30 de ani înțelege și vorbește vechiul dialect Csango din sudul pantelor - dar este rezervat doar urechilor prietenoase care se încadrează într-un cerc de încredere. Prin urmare, este posibil ca după un an de ședere, cineva să fie convins că oamenii înțeleg și vorbesc românește doar în portbagaj, dar după o după-amiază de cunoaștere și două pahare de coniac, puteți discuta chiar lucruri din lume - în limba maghiară, de curs.

Ideea unei întâlniri de dans popular ne-a venit anul trecut. Am vrut să creăm un eveniment permanent, care creează tradiție, conectat la așezarea noastră, în care atât profesorii, cât și elevii se pot distra în săptămâna dinaintea sfârșitului anului școlar. Întâlnirea oferă tinerilor o oportunitate excelentă de a-și cunoaște propria cultură populară și, în același timp, de a accepta și de a învăța despre costumele populare, dansul și tradițiile plângătoare ale altor așezări moldovenești. Anul acesta, în spiritul acestui lucru, ne-am așteptat, de asemenea, ca echipele de adulți să candideze de la locații.

În cele din urmă, un total de 18 echipe tradiționale din 13 așezări moldovenești și-au arătat abilitățile - de o mie de ori datorită profesorilor pregătitori! - Au urcat pe scenă dansatori din Gajdár, Lujzikalagor, Magyarfalu, Somoska, Pusztina, Csíkszereda CSB, Dumbravény, Külsőrekecsin, Henúszer, Pokolpatak, Buda, Forrófalva și Trunk. Programul interpreților moldoveni a fost îmbogățit de trei grupuri de dans din Ungaria (Liliom - Újszász, Cuháré - Szolnok, Tallinka - Szolnok) și spectacolul Florilor sălbatice din Csíkcsicsó din Ținutul Secuiesc. Particularitatea reală a producției tinerilor (tinerelor fete) care cântă în Trunk a fost dată de faptul că profesorul lor pregătitor, Attila Farkas, și-a pregătit elevii din fervoarea adunată de la mătușele bătrâne în timp ce vizitau așezarea. Evenimentul nostru a fost onorat de Anton Șiler, primarul orașului, care a lăudat angajamentul nostru de a cultiva tradițiile populare în câteva cuvinte și a asigurat inițiativa sprijinului său viitor.

Înainte de spectacole și de prânzul pe care l-am mâncat împreună, cursurile de meșteșuguri conduse de Csilla Szász au atras atenția copiilor în curtea școlii, iar sub îndrumarea mătușii Viktori, profesoară tradițională din Buda, am avut două lecții de predare și o lecție de flaut conduse de István Bácsi.bazele flotației/flautării. În plus, în sala de gimnastică de lângă școală, Péter Nagy (director artistic al ansamblului de dans Cuháré) i-a învățat pe cei interesați de dansurile Jászság, iar apoi Györka Valentin, un profesor din afara Rekecs, a predat dansuri moldovenești la două grupuri spre deliciul cei adunați.

O cină confortabilă a așteptat interpreții, invitații noștri invitați și ajutoarele din grădina de lângă casa de cultură, de unde o trupă a însoțit cei adunați pe scena în aer liber din centrul orașului, până la locul spectacolului de gală. .

Programul de gală de o oră a fost deschis de un grup de femei din Trunk, urmat de Cuhár din Szolnok și apoi de tradiționalele păstrătoare ale Rekrekecs. Spectacolul a fost închis de producția dansatorilor László din Újszász. Părea o sarcină dificilă să încheiem un eveniment tradițional moldovenesc cu dans popular maghiar, dar, din fericire, relația culturală și prietenoasă stabilită între Újszász și Trunk anul trecut ne-a ajutat să depășim acest obstacol. La cererea mea, dansatorii de la Újszász au rămas pe scenă după ce s-a încheiat spectacolul și, în timp ce formația de mai jos a intrat în muzica moldovenească, Trunkians și Outer Regency au fugit înapoi pe scenă și au închis spectacolul de gală cu un dans acerb împreună - deschizând dansul Până în zori. Un videoclip cu închiderea spectacolului de gală și dansul împreună este disponibil pe Internet:

"Acești maghiari au fost atât de frumoși și totuși nu sunt mândri", a spus mătușa Trunk duminică seara după ce așezarea a tăcut din nou. Luni, cu siguranță, încă „am vizitat” toți cunoscuții din sat, să vedem ce păreri aud, întrucât după Liturghia de duminică a fost posibil (și trebuia) să discutăm evenimentele din ziua anterioară. Am găsit o singură persoană care nu a lăudat imediat evenimentele de sâmbătă seara în toate modurile imaginabile. Această persoană stătea pe bancă în fața bistroului local și, în timp ce ne desfăceam din bucătăria casei de cultură, ne-a întrebat: „De ce au dansat ungurii atât de mult în Ostania?” „Pentru că se distrau bine”, am răspuns, iar el s-a rupt sub greutatea explicației logice și a ridicat în cele din urmă paharul spre noi.

Mulțumim tuturor interpreților, profesorilor care i-au pregătit și tuturor locuitorilor orașului care au ajutat la organizarea evenimentului pentru sprijin și încurajare.

Dorim să le mulțumim acelor prieteni care au participat activ la organizație participând mai mult decât ceilalți: Csilla Szász pentru cursurile sale meșteșugărești și ideile sale minunate, Viktoria Néne pentru predarea drepturilor la flaut, István Bácsi pentru predarea flautului și Valentin Gyurka pentru predare Dansuri moldovenești.

Mulțumim dansatorilor maghiari și transilvăneni pentru sprijin și participare, precum și Erzsike Kalóné, viceprimar al Újszász, pentru ajutorul ei puternic și multă încurajare.

Mulțumesc Asociației Profesorilor Maghiari din România și Attila Márton, coordonatorul moldovean al programului educațional, care a făcut posibilă organizarea evenimentelor de dimineață la școală și, pe lângă materialele sesiunii de artizanat, a oferit și călătorii pentru interpreți.

Aș dori să mulțumesc liderilor grupului tradițional Trunki, Lajos Levente Szőcs și Viki Szőcs, pentru munca lor dedicată în pregătirea dansatorilor și, pe lângă găzduirea oaspeților, au fost îndrumați de mese, sistem de sunet, contacte locale și mii de lucruri mărunte. Fără ele, evenimentul cu siguranță nu ar fi putut avea loc.

De asemenea, dorim să le mulțumim lui Ferenc Sándor și soției sale Andrea, ansamblului de muzică populară Szeres și tuturor celorlalți pe care i-am uitat de pe listă, dar au contribuit la crearea evenimentului cu acțiune, gând sau cuvinte și ne-am încurajat să continuăm.

A II. Toate imaginile și materialele audio ale întâlnirii Trunki Folk Dance și Hujjogató sunt disponibile pe pagina google + a programului educațional Trunki,

Trunchi, Moldova, 16 iunie 2014.

Róbert Dobozi
fermierul satului trunki

Sunt oameni printre noi.

Există oameni printre noi care își fac treaba, nu în nici un fel, în timp ce fac lucruri mărețe. Îi ademenesc pe ceilalți cu entuziasmul lor și îi fac și ei dedicați. Modestia lor nu le permite să se arate, să tămâie.

Despre ce și despre cine este vorba? Puțini știu dincolo de împrejurimile lor imediate că proprietarul satului așezării Csango din Moldova, Trunk, este din Újszász, care nu este altul decât Róbert Dobozi.

Discuţie. În dreapta, Róbert Dobozi este un fermier din sat

Care este scena unui fermier din sat într-o așezare Csango? Rețeaua de fermieri din sat a fost înființată în cadrul Asociației Nașilor pentru Maghiarii Csángó din Moldova. Proprietarul satului este legătura de legătură dintre profesorul maghiar local, copiii Csango și nașii al căror naș trăiește în sat. Oferă asistență neprețuită tuturor participanților la învățământul maghiar din Moldova. Cunoaște situația școlii și a profesorilor din așezare, dacă este nevoie de ajutor, poate informa, mobiliza nași și alți ajutoare.

Robi face asta și multe altele, pentru că am întâlnit deja copiii Csango și profesorii lor în Újszász. I-a dus în tabără și a plecat într-o excursie la Lacul Balaton, i-a găzduit, iar copiii Csango au susținut un spectacol minunat de Crăciun în casa culturii timp de doi ani.

Și cum noi, neo-sașii, am devenit ajutoarele și organizatorii noștri dedicați, că, pentru al doilea an consecutiv, a fost organizat un festival de dansuri populare și hujoghiv pentru copii și adulți din așezările de limbă csango care vorbesc limba maghiară, care participă la învățământul maghiar din Moldova. Cu scopul nobil ca în ultimele minute, tradițiile care pot fi încă găsite sunt moștenite, sau cel puțin colectate și înregistrate.

În urmă cu trei ani, un grup mai mare a călătorit în și în jurul orașului Kézdivásárhely. Atunci Robi ne-a cerut să adunăm cadouri pentru a ajuta învățământul maghiar din Moldova, broșuri, articole de papetărie, genți, jocuri de societate și să le ducem la Gyimesbükk, orfelinatul de acolo, care are nevoie și de ajutor sub formă de alimente durabile și detergenți. Și anume, cealaltă nobilă lucrare caritabilă a lui Robi este de a patrona un orfelinat în imediata vecinătate a frontierei milenare de ani de zile. Cu ajutorul lor, au reușit să-și construiască propria economie autosusținută. Conducătorii orfelinatului s-au angajat să livreze rechizitele către Trunk.

Și am ajutat, deși din această cauză a trebuit să luăm sute de kilometri de ocoliri și, de atunci, am vizitat orfelinatul în fiecare an și am adus donații care sunt de mare ajutor vieții de zi cu zi acasă. Anul acesta, de exemplu, am luat atât de multă vopsea ca donație pentru participanții la călătorie încât să poată vopsi întregul orfelinat și gardul nou construit în interior și în exterior. Și de atunci aducem rechizite școlare în învățământul maghiar Csango în fiecare an.

Anul trecut am fost deja ajutoare active în organizarea respectivului festival de dans popular și, până atunci, participasem deja la acesta, grupul nostru de dansuri populare Liliom a jucat și el la acest festival.

După acest antecedent a sosit anul 2014, când Robi a decis să reorganizeze festivalul de dans popular și tunet moldovenesc Csango cu profesori maghiari moldoveni și ajutoare entuziaste Csángó și Újszász. (Dansând Csangos cântă rime poetice în timp ce dansează).

Participanții la eveniment au fost dansatorii Wildflower din Csíkcsicsó - pe care i-am dus cu noi în Moldova -, dansatorii lui Liliom din Újszász, Kisliliom, Cuháré din Szolnok și Tallinka. Pe lângă faptul că s-au familiarizat cu dansuri și tradiții autentice moldovenești și au predat dansuri moldovenești copiilor moldoveni, tinerii au susținut un spectacol de gală grozav cu mare succes și aplauze. Pe drumul spre casă, acest spectacol a fost repetat în zilele satului din Csikcsicsó, unde primarul din Csicsó a mulțumit spectacolului lor ca un cadou de la oamenii din Újszász.

Cine sunt Csángós?

Într-un sens mai larg, populația catolică de limbă maghiară care locuiește în zona de la Carpații Orientali până la Valea Râului Iubirii se numește Csángós moldovenesc.

Moldova de astăzi - inclusiv râul Iubirii - este granița de vest a istoricului Etelköz, zona de cazare a strămoșilor noștri chiar înainte de cucerire.

Maghiarii de frontieră lăsați în urmă în timpul cuceririi formează cel mai vechi și mai adânc strat al actualului Csángós moldovenesc. Printre cei care locuiesc acolo, există încă cineva care poate arăta rețeaua de dealuri de semnal, care obișnuiau să aibă focuri și focuri. Bâzâind cu acestea, aprinzându-le timp de secole, au semnalat pericolul care se apropia din Est, având grijă de cei care trăiau dincolo de Carpați cu prețul vieții lor. Csángós moldoveni au origini diferite în fiecare ecuator, incluzând fiecare așezare, dar mențin, de asemenea, o cultură ușor diferită, colorată.

De-a lungul istoriei, coloniștii și refugiații din bazinul carpatic s-au stabilit în și din bazinul carpatic pe stratul de bază maghiar, care este prezent în Moldova de mii de ani. Cea mai mare mutare a avut loc după pericolul Madéfalva, când Siculicidiumul comis de soldații Mariei Tereza în 1764, după asasinarea secuilor, escortat în Moldova cu masele secuilor restricționate, batjocorite și trădate în vechile lor libertăți.

Soarta Csangoilor moldoveni a fost umilință, persecuție din timpuri imemoriale. Sunt greu de deschis și, dacă nu le vorbim bine, se închid imediat. Singurul grup etnic din națiunea noastră care trăiește dincolo de Carpați se tem de noi dezamăgiri și uită din nou de ea - ca de atâtea ori în istorie. În timp ce cântă cu liniile imnului Csango.

Auzim că Ungaria este încă în picioare,
Dumnezeu să te binecuvânteze și pe tine!
Să ai milă de noi,
Nu-i lăsa să se piardă.

Pentru că și noi suntem maghiari,
Eram încă rupți din Asia,
Doamne, ajută destinul nostru,
Nu pierde Csango maghiar.

Soarta Csángós a fost agravată de faptul că, în ciuda secolelor de eforturi ortodoxe de conversie, ei au rămas catolici, dar masele puteau fi auzite doar în limba română.

Vorbind cu trunchiul Csangos, au spus că preoții numeau cuvântul maghiar limba diavolului. Cei care vorbeau limba maghiară erau persecutați și pedepsiți și la școală. Ca urmare a tuturor acestor circumstanțe și a altor circumstanțe agravante, bătrânii vorbesc încă maghiara medievală, înainte de vârsta reînnoirii limbii, în timp ce cei de vârstă mijlocie vorbesc încă puțin, din păcate copiii nu vorbesc deloc.

După toate acestea, a fost o experiență grozavă pentru Trunkon să se amestece cu persoanele în vârstă, ale căror cuvinte și expresii trebuiau traduse chiar și pentru noi înșine. Ne-a făcut să ne simțim de parcă ne-am fi întors secole în urmă în istorie.

Pentru un gust, liniile poeziei lui Demeter Lakatos, poet Csango:

„Nu voi uita niciodată de zen
Tatăl meu,
Am fost un pic obosit, pentru mine
Ce a spus el:
Acolo ești țara noastră de lucru,
Află iulie,
Acolo NOP cade peste tot
Este sfânt. ”

Oamenii care luptă pentru supraviețuirea limbii maghiare, a limbii csángó în Moldova, a profesorilor maghiari, care în majoritate trăiesc și predau în condiții dificile, a csángó care ajută la această educație, nașii, gardienii satului merită un respect infinit .

Interpretând invitația primarului Péter Molnár pentru Ziua Orașului Újszász, tradiționaliștii Trunk au fost invitați să le arate locuitorilor orașului nostru cunoștințele, tradițiile și dansurile moldovenești antice. Sper că, cu sprijinul financiar al câtorva dintre noi, vor putea călători la Újszász. Mulți îi așteaptă.