Boala Alzheimer: simptome, cauze, acțiuni și sfaturi de îngrijire
Puteți trimite această pagină prin e-mail unui prieten aici.
Vă mulțumim din nou pentru recomandare!
Ce este boala Alzheimer?
Boala Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență (demență la bătrânețe). Boala a fost numită după dr. Alois Alzheimer, care a înregistrat prima dată boala în 1906 când a observat schimbări ciudate în țesutul cerebral al unei femei care a murit de o boală mintală neobișnuită. Boala Alzheimer este o tulburare cerebrală ireversibilă, progresivă (în continuă progres), care consumă încet abilități de memorie, gândire și raționament și, în cele din urmă, capacitatea persoanei în cauză de a efectua singure cele mai simple sarcini de zi cu zi.
Ce se întâmplă în creier în boala Alzheimer?
În timpul bolii, cantități anormale de proteine se acumulează în și în jurul celulelor creierului. Un tip dintre acestea este beta-amiloidul, a cărui acumulare formează plăci (depozite) în jurul celulelor creierului. Celălalt tip de proteină este tau, a cărui acumulare formează fibrile (fascicule) în celulele creierului. Acest proces începe cu ani înainte de apariția simptomelor.
Pe lângă deteriorarea celulelor creierului, conexiunile dintre celulele nervoase (neuroni) sunt, de asemenea, rupte. Neuronii transmit mesaje între diferite părți ale creierului și de la creier la mușchi și organe. În timp, anumite zone ale creierului se micșorează: aceasta afectează mai întâi zonele creierului care sunt de obicei responsabile pentru memorie. Există, de asemenea, forme mai puțin frecvente de boală Alzheimer atunci când apar probleme de vedere sau tulburări de limbaj ca simptome inițiale.
Ce cauzează boala Alzheimer?
Din păcate, cauza exactă a bolii Alzheimer nu este încă cunoscută, dar anumiți factori cresc probabil riscul de a dezvolta boala. Acestea includ vârsta, genetică, boli de inimă, sindrom Down, leziuni la cap și fumat, printre altele.
Vârsta este cel mai important factor de risc dintre toate. Șansa de a dezvolta boala Alzheimer se dublează la fiecare 5 ani după 65 de ani. Cu toate acestea, boala nu afectează doar persoanele în vârstă, persoanele cu boală Alzheimer sunt afectate de cca. 5% au sub 65 de ani. Această formă timpurie apare în jurul vârstei de 40 de ani.
Există, de asemenea, diferențe de gen în boala Alzheimer: este mai frecventă la femeile de toate vârstele decât la bărbați. Nu se știe încă din ce motive se poate urmări acest lucru.
Care sunt simptomele bolii Alzheimer?
Boala Alzheimer începe încet și simptomele sale inițiale pot varia de la individ la individ. De obicei, uitarea, pierderea memoriei pe termen scurt sunt printre primele semne. Mulți se sperie imediat când uită acest lucru și altul, deși nu este deloc sigur că este un semn al bolii Alzheimer. Uitarea normală este ceea ce poate fi legat de o situație (de exemplu, nu știm dacă am închis ușa), dar uitarea non-normală nu poate fi legată de o situație, ci devine permanentă și nu dispare. Dacă experimentăm acest lucru în noi înșine sau într-o persoană dragă, merită să ne supunem unui examen medical amănunțit.
Boala este împărțită în 3 etape principale de către specialiști:
Stadiu timpuriu
- Pierderea memoriei
- Judecată slabă, ducând la decizii proaste
- Pierderea spontaneității și a inițiativei
- Efectuarea sarcinilor normale de rutină necesită mai mult timp
- Repetați întrebările
- Probleme la manipularea banilor și la plata facturilor
- Deteriorarea scrisului
- Deteriorarea capacității de a se orienta, pierzându-se
- Pierderea lucrurilor sau găsirea lucrurilor în locuri neobișnuite
- Starea de spirit și schimbările de personalitate
- Anxietate și/sau agresivitate crescută
Etapa medie
- Creșterea pierderii de memorie și confuzie
- Incapacitatea de a învăța lucruri noi
- Dificultăți de limbaj și probleme de citire, scriere și aritmetică
- Dificultăți în organizarea gândurilor și a gândirii logice
- Scurtarea duratei concentrării
- Pierderea în situații noi
- Dificultăți în îndeplinirea sarcinilor în mai mulți pași (de exemplu, îmbrăcarea)
- Probleme de recunoaștere a membrilor familiei și a prietenilor
- Halucinații, amăgiri și paranoia
- Comportament impulsiv, de ex. dezbrăcându-se la momentul sau locul greșit sau folosind un limbaj vulgar
- Izbucniri necorespunzătoare de furie
- Neliniște, emoție, anxietate, tristețe, rătăcire - mai ales după-amiaza târziu sau seara
- Afirmații sau mișcări repetitive, ocazional zvâcniri musculare
Etapa severă
- Lipsa abilităților de comunicare
- Pierdere în greutate
- Convulsii
- Infecții ale pielii
- Dificultate la inghitire
- Gemete, plânsuri sau mârâituri
- Cantitate crescută de somn
- Pierderea controlului intestinelor și vezicii urinare
Ce trebuie făcut dacă cineva a fost diagnosticat cu boala Alzheimer?
Boala Alzheimer este o boală incurabilă în prezent, dar există mai multe beneficii pentru diagnosticarea precoce. Odată ce terapia corectă a început în timp, severitatea simptomelor poate fi redusă, deteriorarea stării poate fi încetinită semnificativ, pacienții pot fi capabili să ducă o viață independentă și să ducă o viață de calitate pentru o perioadă mai lungă de timp. Toate acestea pot reduce efortul fizic și psihic asupra asistenților medicali și îngrijitorilor persoanelor cu boală Alzheimer și, nu în ultimul rând, costul foarte ridicat al tratamentului.
Sfaturi practice pentru îngrijirea persoanelor cu boală Alzheimer:
1. Încurajează activitatea mentală
Din ce în ce mai multe cercetări demonstrează că stimularea creierului sau, cu alte cuvinte, exercițiile fizice, poate ajuta la încetinirea progresului bolii Alzheimer, în special în stadiile incipiente. În plus, s-a demonstrat că declinul cognitiv la bătrânețe este mai lent decât cei care au o activitate cognitivă mai frecventă în viața lor.
Ca îngrijitori, ca rude, este important să îi încurajăm pe cei implicați să se angajeze în activități de care se bucură, mai ales dacă lucrează și mintea. Acestea includ citirea, scrierea, jucarea unui instrument, rezolvarea cuvintelor încrucișate, jocul de șah și jocuri similare sau doar învățarea unei limbi. Asigurați-vă că pacientul are întotdeauna ceva nou de citit, un cuvânt încrucișat nerezolvat sau o oportunitate pentru o activitate de stimulare mentală.
Unele cercetări sugerează că activitățile care includ interacțiunea cu alții sunt deosebit de utile și de protecție. Socializarea este extrem de benefică pentru sănătatea creierului. Asistența la domiciliu pentru persoanele cu Alzheimer este importantă, dar pacientul nu trebuie să fie scutit de sarcini normale. Lucrările casnice zilnice pot fi, de asemenea, o formă de exercițiu mental.
2. Schimbări în viața de zi cu zi
Simplificarea mediului și furnizarea instrumentelor necesare pentru a sprijini memoria va ajuta mult pe cei dragi să își mențină independența mai mult timp. Acest lucru se dovedește a fi benefic, deoarece reduce stresul și încetinește deteriorarea ulterioară.
Găsiți o modalitate de a minimiza sarcinile care pot fi de interes pentru pacient. De exemplu, putem aranja plata electronică a facturilor, putem angaja un grădinar, ne putem dezabona de la ziarele care nu mai sunt citite. Nu lăsați grămezi de hârtie de ziar, scrisori vechi și alte lucruri inutile să provoace aglomerație. Poate doriți să scrieți și să utilizați memento-uri obișnuite, o listă de activități pe care să le faceți în acea zi și să încurajați pacientul să se retragă atunci când este pregătit pentru oricare dintre ele.
Asigurați-vă că modificările sunt treptate. Prea multe schimbări bruște, cum ar fi curățarea unei case dezordonate, pot confunda și stresa o persoană cu Alzheimer sau alte forme de demență și pot accelera declinul în loc să o încetinească.
3. Stabiliți și mențineți o rutină
Deși antrenamentul creierului este extrem de util, dacă aducem prea multe noutăți și schimbări semnificative în viața unui Alzheimer, îl confundăm cu acesta. Lucrurile obișnuite, repetitive, joacă un rol foarte important în viața tuturor pacienților cu demență. Dacă faceți față necunoscutului, schimbarea provoacă stres, care poate agrava simptomele.
Încercați să stabiliți un ritm zilnic regulat pentru pacient: planificați mesele, somnul, plimbările și scăldatul, astfel încât acestea să se întâmple aproximativ la aceeași oră în fiecare zi. Dacă este posibil, programați întotdeauna vizite medicale la aceleași ore, cum ar fi imediat dimineața sau imediat după prânz.
4. Luarea de vitamine și ierburi
Oamenii de știință investighează în prezent o serie de ingrediente active care ar putea fi adecvate pentru a completa dieta persoanelor cu boala Alzheimer și alte tipuri de demență. Cele două zone cele mai promițătoare sunt vitaminele și Ginkgo biloba planta numită. Cercetările efectuate până în prezent sugerează că vitamina E poate ajuta la încetinirea declinului mental al persoanelor cu Alzheimer, Aport de folat peste 400 mcg poate reduce la jumătate riscul de a dezvolta boala Alzheimer, iar ginkgo biloba poate ajuta la încetinirea declinului cognitiv în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer. În plus, au existat o mulțime de cercetări cu privire la curcuma, care este populară în medicina populară din China până în Thailanda și a fost deja remarcată în medicina modernă. Substanța activă a culorii galbene strălucitoare, a curcumă a fost studiată eficacitatea sa în tratamentul cancerului și al bolilor inflamatorii, inclusiv în prevenirea și tratamentul adjuvant al demenței. În studiile clinice, cantități mici de curcumină au fost adăugate la proteina beta-amiloidă, iar acest compus a împiedicat lipirea proteinelor, lipirea între ele sau prevenirea formării fibrelor amiloide, care au dus apoi la formarea plăcilor caracteristice bolii Alzheimer.
Este foarte important pentru o persoană cu Alzheimer să-i spună medicului despre toate suplimentele alimentare pe care le iau și despre ce doză ia. Dacă pacientul nu face acest lucru, faceți ce în schimb.
În toate cazurile, merită ca pacientul să obțină vitaminele și mineralele necesare prin nutriție. Cercetările au arătat că persoanele cu boală Alzheimer care urmează o dietă mediteraneană trăiesc în medie cu 1,3 ani mai mult decât cei care urmează o dietă occidentală. Dieta occidentală este bogată în grăsimi saturate și carne, dar mult mai săracă în legume. De aceea, asigurați-vă că pacientul consumă o mulțime de legume și fructe, leguminoase, cereale, pește, păsări de curte, produse lactate și grăsimi monosaturate în conformitate cu dieta mediteraneană.
Obiceiurile alimentare ale pacientului sunt atent monitorizate. Persoanele cu probleme de memorie gătesc cu greu mâncarea, deoarece în acest caz poate deveni prea complicat să efectuați pașii care au fost repetați de o mie de ori înainte.
5. Nu uita de tine!
Să nu uităm niciodată: pentru a ne putea îngriji de cei dragi, trebuie să avem grijă și de noi. Există o serie de provocări cu care ne putem confrunta în îngrijirea pacienților cu boala Alzheimer. Depășirea acestora în unele cazuri necesită mult efort și atenție, deci poate fi stresantă fizic și mental.
Atunci când alegeți îngrijirea la domiciliu, este foarte important să fiți informați despre boală nu numai superficial, ci în detaliu. Pregătirea adecvată este esențială, întrucât astfel putem afla când trebuie să ne confruntăm cu ce, cum îl putem ajuta pe îngrijitor și ce putem face în cooperare cu ceilalți.
Este posibil să nu putem recunoaște bine rezistența noastră mentală și fizică! Nu vă speriați dacă aveți nevoie de o pauză sau cereți ajutor familiei și prietenilor. Pentru a nu cauza această problemă, cel mai bine este să luăm decizia cu privire la îngrijirea la domiciliu împreună cu cei pe care dorim să îi implicăm în îngrijiri ocazionale.
Aproape toate rudele își judecă greșit propria condiție mentală și fizică, ceea ce poate duce apoi la nevoia de îngrijire din cauza creșterii tensiunii arteriale, a nervozității sau a epuizării. Cu toate acestea, un pacient cu boala Alzheimer se poate simți cu adevărat în siguranță împreună cu îngrijitorul său numai dacă se află într-o stare bună de spirit.
Nu trebuie să fim izolați, deoarece îngrijirea se termină o dată și acest lucru nu trebuie să fie însoțit de incapacitatea noastră de a ne continua propria viață. Din păcate, chiar și astăzi există o mulțime de prejudecăți și stigmatizare cu privire la Alzheimer, parțial din această cauză, asistența medicală implică adesea un stil de viață singuratic, prietenii și rudele renunță. Pentru mulți, umorul este linia de salvare în această situație, în timp ce alții găsesc sprijin în comunitățile de auto-ajutorare, unde conviețuirea cu persoane cu aceeași idee este o ușurare, precum și sfaturi și experiențe împărtășite de membri.
Ziua Mondială a Alzheimerului: 21 septembrie în fiecare an!
Ziua Mondială a Alzheimerului este o serie de evenimente inițiate anual pe 21 septembrie de către Societatea Internațională pentru Alzheimer (ADI) și susținute de Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Acesta are ca scop creșterea gradului de conștientizare a pericolelor răspândirii bolii Alzheimer și a altor demențe, a necesității de a le reduce, a risipi concepțiile greșite și a coeziunii sociale și a îmbunătăți condițiile celor care trăiesc cu boala.
În Ungaria, seria evenimentelor a fost coordonată și organizată de mulți ani de către organizația maghiară membră a ADI, Asociația Rudelor Oamenilor Uitați (FEHT). Această asociație consideră că este o prioritate să ofere sprijin și susținere cuprinzătoare pentru persoanele cu Alzheimer și alte demențe și pentru persoanele care le îngrijesc. Disponibilitate: site-ul web și Facebook
În plus față de FEHT, o întâlnire și mișcare numită Alzheimer Café, care a avut loc pentru prima dată în Olanda în 1997 și a fost răspândită în Ungaria din 2014, poate ajuta și persoanele cu demență și rudele acestora. Detaliile de contact pentru Cafenele Alzheimer pot fi găsite pe site-ul comunității: Click aici!
- Cremă de anghinare cu măr de Ierusalim pentru micul dejun, în loc de unt - Netamin Webshop
- 11 lucruri pe care nu le știați despre spirulină - Netamin Webshop
- Vitamina B1 (tiamina) - Magazin web Netamin
- Cele mai importante 6 efecte benefice ale colagenului - Netamin Webshop
- 9 fructe pe care diabeticii le pot mânca - Netamin Webshop