Cât de bine se înțeleg slavii?

Multe lucruri pot fi percepute doar cuantificându-le. Există multe lucruri pe care nu le putem cuantifica. Și dacă ceva ar putea fi doar cuantificat, dar nu ar putea fi cuantificat, nu îl putem transmite.

Maghiarii se află în situația nefericită de a nu avea rude cu adevărat apropiate. Nu atât de aproape prin orice mijloace, dintre care unele ar fi înțelese la prima audiere. De aceea, ungurii sunt foarte entuziasmați de cum poate fi când vorbește o rudă apropiată sau când cineva poate citi un text într-o rudă apropiată.

Desigur, această curiozitate este oarecum satisfăcătoare. De exemplu, dacă ascultăm sau citim texte Csango, experimentăm ceva de genul atunci când cineva întâlnește o limbă strâns legată.

Textul de mai sus este destul de clar, putem urmări povestea destul de bine în ciuda numeroaselor forme ciudate pe care le găsim, dar cu greu putem spune mai precis cine este slănina. moaşăda (soție, soție), exact ce a rechin (dolar), sau doar un bendar (bondar, bondar). Desigur, gradul de inteligibilitate al textului depinde și de versiunea Csango pe care o ascultăm - textul de mai sus nu este în niciun caz cel mai de neînțeles.

O experiență similară o putem avea dacă citim texte vechi maghiare.

Și s-a întâmplat, când a plecat după stăpânul său și a fost o mare furie, că Xanthus s-a suit pe drum și și-a luat mantia și și-a șters hainele când a văzut-o și i-a zis: Voi fugi de tine. Xanthus a întrebat: De ce? Iar el i-a zis: Iată, tu ești stăpân și nu te temi de nimeni; nu vei sta liniștit al naturii, ci vei urina în mântuirea ta; dacă mi se întâmplă mie, servitorul tău, că dintr-o dată te duci undeva și ți se întâmplă așa ceva, nu mai poate fi nimic altceva în el, dar trebuie să alerg și să cac în același timp. Xanthus i-a spus: „Nu admira acest lucru, pentru că vreau să mă rup de trei rele pentru a face acest lucru”. Căci dacă aș fi stat în picioare și mi-aș fi lovit capul de căldura soarelui și mi-aș fi ars picioarele de căldura pământului, mirosul urinei mi-ar afecta și parfumul. Iar Esop a spus: Ei bine, dacă ai bine, vei merge cu el;.

Acest text, deși îl înțelegem foarte mult, provoacă deja o serie de dificultăți. În limba maghiară literară de astăzi ar suna cam așa:

Și odată ce s-a dus după stăpânul său și a fost o căldură mare, a tras mantia lui Xanthus în spatele lui pe drum, urinând între timp. Când Esopus a văzut acest lucru, (f) și-a prins haina și a spus: Vinde-mă cât mai curând posibil, căci voi fugi de tine. Xanthus a întrebat cum măsoară. Iar Esop a răspuns: Căci tu ești DOMNUL și nu te temi de nimeni; nici nu vei sta împotriva poruncii naturii, ci vei urina în cale; dacă mi se întâmplă să mă trimiți brusc undeva și am probleme cu asta, nu aș putea să nu fac caca în timp ce alerg. La acest lucru Xanthus a spus, nu vă mirați, pentru că am vrut să mă protejez de trei inconveniente când am făcut acest lucru. Dacă m-aș opri, soarele strălucitor mi-ar străluci capul, pământul fierbinte mi-ar arde picioarele și mirosul de urină ar fi și el puturos. La aceasta, Esopus a spus: Ei bine, dacă ai avut un motiv întemeiat pentru asta, să-mi fie ușor să cred.

Putem da un răspuns clar dacă am înțeles textul original? Cât am vrut să spunem prin asta? Am numi versiunea lingvistică de astăzi o traducere? Acestea sunt întrebări la care greu se poate răspunde clar.

O altă posibilitate, desigur, este dacă cunoaștem o limbă și o folosim pentru a încerca să facem față înțelegerii unei limbi conexe. Dacă știm limba engleză, putem experimenta cât de mult înțelegem textele olandeze, germane sau suedeze. (Desigur, va fi aceeași experiență ca și pentru un vorbitor nativ dacă vorbim limba la un nivel aproape nativ.) Dar aveți grijă, pentru că înțelegem mult mai mult olandeza, de exemplu, dacă știm și germana Engleză pe lângă engleza noastră excelentă. Am putea.

Am prezentat toate acestea doar pentru că cititorul nostru numit Sándor pune întrebări similare despre limbile slave:

[. ] un lingvist a scris într-unul din articolele sale că există un anumit grad de înțelegere reciprocă pentru toate limbile slave. Acum m-aș întreba ce acoperă toate aceste diplome. Și dacă doriți să obțineți o viziune mai largă, sunt limbile slave mai apropiate unele de altele sau limbile germanice (de exemplu, literare germane și olandeze)?.

Am mai scris un articol întreg despre motivul pentru care astfel de întrebări nu pot avea răspuns. Chiar și în cele de mai sus, a fost dificil să spunem cât de mult am înțeles din povestea Csango sau din textul din secolul al XVI-lea, imaginați-vă cât de dificil ar fi dacă ar trebui să aranjăm astfel de texte în funcție de cât de mult le-am înțeles. În plus față de înțelegere, există o serie de alte lucruri care afectează înțelegerea: de exemplu, putem înțelege mai puțin dintr-un text legal de astăzi decât dintr-o scrisoare de dragoste din secolul al XVII-lea.

De asemenea, este dificil să răspundem la întrebare, deoarece nu știm ce să facem cu întrebarea „dacă limbile slave sunt mai apropiate unele de altele [,] sau limbile germanice”. Există, de asemenea, cele dintre slavă și germanică care sunt mai apropiate și cele care sunt mai departe.

Situația este complicată și mai mult de faptul că istoria limbii de multe ori nu se adaptează la ce limbi sunt cele mai apropiate unele de altele. În cazul limbilor slave, de exemplu, am crede că limbile slave occidentale (cehă, slovacă, poloneză), estică (rusă, ucraineană, bielorusă) și sudică (slovenă, bosniacă, croată-muntenegrină-sârbă, macedoneană, bulgară) mai puțin de înțeles, mai bine în cadrul unui grup. Cu toate acestea, au existat legături atât de puternice între Polonia și Ucraina, de exemplu, încât nu putem spune cu certitudine că rușii înțeleg Ucraina mai bine decât polonezii.

De asemenea, Alexandru este entuziasmat de întrebări mai specifice.

[. ] dacă un sârb și un rus se înțeleg fără alte întrebări. De exemplu, dacă se lovesc unul de celălalt pe stradă și nu se cunosc sau dacă sunt la televizor de ex. vezi un film sârb-rus sau un film ruso-sârb nu trebuie tradus? Luați în considerare cel mai ideal caz: dacă vorbitorii celor două limbi nu au învățat cealaltă limbă (sau orice altă limbă slavă) doar a lor. Aș avea aceeași întrebare pe aceleași criterii pentru un rus și un slovac, și o persoană sârbă și slovacă.

Răspunsul nostru la aceste întrebări este cu siguranță nu. Desigur, există cuvinte care sunt recunoscute în discursul celuilalt. Nu trebuie să se concentreze în totalitate pe indicarea, înțelegerea situației, ci ajută foarte mult la ceea ce spune cealaltă persoană (sau textele din film), dar sunt mai mult un punct de referință. Cu toate acestea, cuvintele pot duce și la neînțelegeri.

De exemplu sklep [szklep] în cehă „pivniță” și în poloneză „magazin”. în Rusia, „mormânt”; în Ucraina pot exista și „pivnițe” și „morminte”; în Slovenia, pe de altă parte, „comun” sau „concluzie”. THE позор [posor] în sârbă „atenție”, în rusă „rușine, umilință” - nu e de mirare că rudenia nu este ajutată de rudenie, ci mai degrabă îl împiedică să afle că sârbul позориште [pozoriste] înseamnă „teatru”.

Pe de altă parte, este adevărat că rudenia poate ajuta foarte mult la avansarea mai rapidă în înțelegerea celeilalte limbi. Cuvintele, conjugarea, vor fi familiare în multe cazuri, cel mult trebuie să înveți să le folosești puțin diferit. Cu toate acestea, acest lucru poate fi chiar un obstacol în calea utilizării active a unei alte limbi, deoarece cursantul se bazează prea mult pe limba sa maternă. De aceea, nu este neobișnuit ca vorbitorii de limbi diferite, dar strâns înrudite, să vorbească între ei în așa fel încât ambii să folosească propria lor limbă, dar să înțeleagă și ce spune celălalt. Cu toate acestea, acest lucru poate fi realizat doar prin practică, care este de fapt învățarea limbilor străine, chiar dacă nu în forma în care învățarea limbilor străine trăiește în noi (nu este vorba despre utilizarea manualelor, dicționarelor, exercițiilor de gramatică etc.).

În ceea ce privește traducerea, acest lucru este necesar chiar și în limbi cât mai apropiate între ele fără învățarea de mai sus, cum ar fi cehă și slovacă. Nu neapărat din cauza înțelegerii, ci despre motivul pentru care nu ne-am bucura dacă am primi instrucțiuni pentru mașina de spălat în dialect secuiesc sau dacă ar apărea în cea mai recentă versiune maghiară Harry Potter Voivodina. Desigur, nu pentru că avem ceva în neregulă cu ei sau pentru că nu le-am înțelege deloc, ci pentru că nu ne-am simți ca noi înșine și, în multe cazuri, am fi incerti cu privire la interpretarea lor. (Cu toate acestea, poate doriți să citiți aceste traduceri doar pentru distracție.)